Iulia Samoila

Saptamana aceasta au fost facute publice o serie de ghiduri consultative pentru o parte din submasurile ce vor fi disponibile in anul 2016 si deja pe o parte de canalele de informare au aparut tot felul de comentarii si propuneri. Primul lucru este ca trebuie sa recunoastem ca ceva s-a pus in practica in urma intalnirilor acelea intre toate partile implicate in derularea fondurilor europene la nivel de judet si anume: avem ghiduri consultative (ca pe vremuri) si nu ca anul trecut (ma abtin sa imi spun parerea despre vechea conducere a ministerului, secretarul de stat incantat de „dreptatea conditiilor artificiale”, si evident vechea conducere a AFIR-ului). In acelasi timp, trebuie sa fiu corecta si sa spun ca ce e nou acum pe acolo ma incanta, macar la nivel declarativ, dar in acelasi timp trebuie sa si reuseasca ceva. Pentru noi „multimea”, ma bucur ca macar am inceput sa ne sustinem parerile si avem si noi Slava Domnului destul de multe modalitati de a ne expune parerile. Si revenind la oile noastre (nu ca nu as mai avea ce spune) sa discutam despre criteriile de selectie pe sM 4.1. Consider ca trebuie discutate aceste criterii de selectie din mai multe motive si anume:

1. Nu observ nicio diferenta fata de anul trecut, practic sa inteleg ca sprijinim fix aceleasi investitii?? Nu cred ca este corect de exemplu sa discriminam  crescatorii de ovine sau pe cei care cultiva in majoritar legume in spatii deschise. Daca tot dorim sa pastram acest criteriu de selectie propun sa enumeram si legumicultura in camp respectiv ovinele. In acest mod nu mai discriminam pe nimeni.  Propunerea ar fi, pe scurt, sa adaugam la cele existente si legumicultura in spatii deschise respectiv ovinele. Nu avem niciun motiv pentru care ar trebuie sa le eliminam de la finantare.
2. O alta contradictie ce se pastreaza in ghidul consultativ este principiul punctarii in functie de dimensiunea exploatatiei. Daca stam un pic sa analizam o sa observam ca iar se sprijina doar fermele de dimensiuni mici si asa cum am spus de mai multe ori iar ajungem sa avem, beneficiari fara putere financiara care nu o sa poata sa implementeze proiectele, mai pe scurt proiecte castigate si neimplementate. Prin prisma acestui lucru ar mai trebui adaugata o categorie de ferma si anume cea care depaseste 250.000 SO (daca insistati puteti pune un interval de la 250.000 SO – 500.000 SO).  Nu inteleg fermierii astia mari, ce au facut ei de tot ii discriminam atat la intensitatea spijinului financiar cat si la punctaje. Va reamintesc, desi nu va place acest aspect, ei au posibilitatea de a duce un proiect la capat. Ar trebuie totusi luata in calcul dimensiunea exploatatiei la momentul depunerii cererii de finantare si nu in urma implementarii proiectului.
3. Lanturile alimentare au un super punctaj  nejustificat de realitatea romaneasca si o sa va zic si de ce consider asa. Am avut anul 2015 drept exemplu si daca ne uitam un pic prin rapoartele de selectie, beneficiarii care propun creare de lanturi alimentare sunt foarte putini. Probabil ca va ganditi de ce? Da stiu, ideea unui lant alimentar este foarte buna, in sensul asta reusim sa procesam o parte din productia Romaniei la noi si nu la altii ca apoi sa cumparam noi de la ei. Pana aici total de acord si spijin pana in panzele albe procesarea in Romania. Dar nu vom avea proiecte care sa propuna lanturi alimentare atat cat ne-am dori pentru ca finantarea pe procesare este infima, procesare vor face probabil doar fermele zootehnice, dar nici acolo nu vom vedea multi beneficiari incantati de acest aspect, poate doar acele ferme mari. Asadar nu este sustinuta ideea acordarii unui punctaj atat de mare pentru aprox. 20% dintre beneficiari (cu indulgenta). In ceea ce priveste beneficiarii pe vegetal, cultura mare, credeti cumva ca acestora le trece prin cap sa se apuce de panificatie si morarit?? Exclus, poate doar asa 5%-10% dintre ei.  Prin urmare sustin lantul alimentar insa la un punctaj de max. 10 puncte. Restul de 10 puncte pot si redistribuite pentru adaugarea de culturi sau ferme cu dimensiuni mai mari.
4. Un aspect important de care nu ati tinut cont nici anul trecut si rezultatele le-am vazut si le vedem in continuare (nu avem raport de selectie final pentru ca nu avem rapoarte de constestatii nici pana acum desi termenul legal a fost cu mult depasit) este faptul ca pragurile de calitate sunt foarte ridicate din martie si pana in iulie, cand se depun 2-3 proiecte si dupa in august, septembrie si octombrie  se ingramadesc cu totii sa depuna proiecte si  uite asa ajunge agentia sa se blocheze si apoi sa se umple facebook-ul de vorbe de duh. Eu inteleg ideea asta a voastra, vreti sa ii obligati cumva pe beneficiari sa faca lanturi alimentare de dragul punctajului sau alte bazaconii pe acolo si apoi iara veniti sa le spuneti ca si-au sporit in mod artificial punctajul, DAR, fermierii din Romania au punctaje de max. 50 de puncte si asta asa rotunjit in plusul plusului. Prin urmare, daca tot vreti sa pastrati criteriile de selectie de anul trecut (discriminatorii de altfel) ar trebuie sa aranjati altfel primirea proiectelor de ex: din luna martie  pana in mai , proiecte peste 65 puncte, din mai si pana in iulie proiecte peste 45 puncte si din iulie pana in octombrie restul.

Probabil ar fi trebuit sa fac acest articol dupa ce as fi citit in mod integral Ghidul Solicitantului dar nu m-am putut abtine sa nu vorbesc despre criteriile de selectie. Si in plus de asta, o prietena foarte buna facea astazi cumva o paralela intre ghidul consultativ pe 7.2. si cel de anul trecut (ea care, desi o sa ma injure, citea in fuga ghidurile si probabil primele si singurele pe care le-a citit din scoarta in scoarta sunt de prin 2008:))), deci cand va spun ca consultantii astia se implica mai mult, credeti-ma ca stiu ce spun:)!

Proiecte de succes!!!

Ma bucur ca nu vorbesc singura. Ma bucur cand vad oameni cu prestanta si functii ca sustin aceleasi idei ca si mine. Nu de curand, secretarul de stat MADR, Simona Man afirma ca Ministerul Agriculturii este una dintre zonele cele mai birocratizate cand vine vorba de fondurile europene.  „Avem mii de petitii pentru faptul ca s-au creat acele conditii artificiale, care blocheaza accesul fermierilor la banii europeni. (…) Ca sa vedeti pana unde s-a putut ajunge: a fost un caz din judetul Timis in care doua persoane erau cumnate si doar un proiect poate fi viabil, al doilea nu, pentru ca s-au creat conditii artificiale. E noaptea mintii sa nu poti tu sa-ti faci propria afacere doar pentru ca si cumnata ta a facut un proiect asemanator!,” a precizat secretarul de stat in MADR.

Cu acelasi ton de uimire si revolta, oficialul MADR a adaugat ca este inadmisibil sa-i aprobi dosarul, sa-i faci trei plati, si la a patra plata sa-i spui omului ca are un proiect neeligibil si ca trebuie sa-ti dea banii inapoi, dupa ce el si-a girat casa, terenul, a pus totul la bataie ca sa poata sa faca un proiect! De fapt, il nenorocesti si sunt foarte multi oameni in aceasta situatie. Este inadmisibil ca un angajat al AFIR sa vina sa-i spuna unui beneficiar: Ne pare rau, dar asta este. Mergeti si actionati-ne in instanta, ca ne-au actionat multi si au castigat! (…) Trebuie sa se schimbe ceva!.

O alta voce importanta este Laurentiu Baciu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR). Acesta afirma ca unele dintre conditiile care sunt considerate ca fiind artificiale sunt mai mult decat absurde. “Nu au cum sa fie vazuti oameni, beneficiari si autoritati, la o nunta ca e conditie artificiala. Daca se ia curent de pe un stalp, nu de pe altul, e conditie artificiala. Sunt aberante conditiile artificiale, iar cei care le fac au atata putere de convingere ca iti dai palme singur. Nu ma lasa sa ii dau pamant copilului meu, sa il lucreze, sa se descurce, e  conditie artificiala”, a povestit Laurentiu Baciu, in direct, la AGRO TV.

Tot la Agro TV, Baciu sustine ca noul director al AFIR ar face ceva, dar nu are sustinerea celor din institutie. Presedintele LAPAR spune ca la ultima intalnire, reprezentantii AFIR aveau toti “scuturile ridicate”. Pai cu asa o atitudine cum poti vorbi de conditii artificiale? Cand eu am scris de atitudinea expertilor AFIR din teritoriu…. am scris degeaba?

Acum zic si eu: Mai putem spera intr-un sistem corect de evaluare a proiectelor, daca ministrul este sabotat in APIA (propria sa declaratie) si directorul AFIR in institutia care o conduce? Dumnezeu cu mila…

Hai sa aveti proiecte de succes!!

Noul PNDR aduce cu el si noi obiceiuri, si evident incerc sa ma adaptez si eu:)). Stiu, stiu ca suntem mai draguti unii cu altii, ca am gura mare, etc., dar in acelasi timp de ce sa nu acordam atentie si rapoartelor de selectie, ca doar pe ele le asteptam cu sufletul la gura.  Cum 2015 a fost un an nu foarte productiv in ceea ce priveste proiectele aprobate, merita sa ne indreptam atentia cu toti catre rapoartele de selectie – NEELIGIBIL. Inainte nimeni nu le acorda atentie si nu prea se vorbea despre ele, pentru ca neeligibile erau doar acele proiecte care aveau o problema reala, lasand la o parte sesiunile de pe final, când erau deja la mare cautare conditiile artificiale si panica isi facea loc printre experti.

Dar revenind la noutate si schimbare sa luam spre analiza Rapoartele de selectie pe sm 6.2. si 6.4. Si ca sa pastram discutia la limita adevarului, nu-i asa AFIR?, sa începem cu nr. de proiecte evaluate pe luna august: 199 si nr. de proiecte selectate 28, si ca sa nu ziceti ca sunt rea, mai avem si 1 proiect amanat, promovabilitate?? faceti voi calculul, mi-e imi e rusine sa spun:)! Asta pentru sM 6.2.. iar pentru sM 6.4. numarul de proiecte 48 de proiecte evaluate, 17 proiecte selectate si 2 proiecte amanate, nu-i asa ca nici macar 50% promovabilitate nu atingem???

Ehe si daca am stabilit limita adevarului sa ne aruncam ochii in rapoartele de selectie – neeligibile, sa vedem care sunt motivele pentru care avem o promovabilitate rusinos de mica. Pai la 6.2. este clar: autorizarea codului CAEN inainte de depunerea proiectului, ei da asta oricum este tot din cauza noastra si a voastra, ei au zis, da noi caposi, nu si nu, poftim acum!!! Da totusi eu nu inteleg un lucru, legat de acest aspect, inainte apareau modificari pe parcursul evaluarii, aveai taieri de buget (energie regenerabila eligibila in ghid si dupa neeligibila la evaluare), cum de nu s-a gasit o modalitate de a clarifica aspectul cu autorizarea codului CAEN. Luam urmatorul caz: firma infiintata cu 1 luna inainte de depunere, chiar credeti ca firma respectiva desfasura activitate, in conditiile in care nu avea o baza materiala?? Si apoi exista un mod simplu de evaluare: situatia financiara. De ce nu au fost solicitate la informatii suplimentare inregistrarile financiare? Si era ff usor de stabilit daca a desfasurat sau nu activitate. Cumva este de preferat sa se arunce la gunoi aproape 90% din cele 170 proiecte respinse? Odata cu ele pleaca si absorbtia si dupa iara va plangeti când sunteti luati la intrebari de absorbtie! Serios acum, cine va mai poate intelege??? Parca totul tine de capacitatea statului de a implementa corect PNDR, sau cel putin asa au zis cei de la CE!!

Si pentru ca a devenit interesant sa citesti bazaconii, o sa va dau si voua niste exemple, dar o sa ma abtin sa o fac din curtea mea: adica o sa evit Regiunea Nord- Est, nu pentru ca nu as avea ce zice, ci doar asa, sa vedem altii ce mai zic:))

ex. 1, 6.4, Harghita, Solicitant: GAL I. JOZSEF ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ. Motivul de neeligibilitate este faptul ca spatiul destinat proiectului nu indeplineste conditiile necesare pentru desfasurarea activitatii. Oki, de acord, dar ce cauta urmatoarea exprimare: „Pct. 5 – firma de consultanta este o firma cunoscuta in aceasta zona , multi solicitanti apeleaza la serviciile acestuia.” Dar de ce nu ne spuneti si numele firmei, poate asa ii ajutati pe oamenii din zona sa gaseasca mai usor un consultant. Aaaa, da ce greseala, voi nu recomandati, vai unde mi-o fi capul?:))) Sau faceti doar reclama mascata? Daca am ajuns de acum sa verificam firmele de consultanta, am vrea totusi sa va amintim ca intre noi nu exista nicio relatie, sau parca ne bagam prea mult in seama?? Parca asa zicea un expert la un articol mai vechi, ca ne atribuim mai multe roluri decat e cazul!

Ex. 2, 6.4, Harghita, Solicitant: MADANF VET SRL, Motivul de neeligibilitate s-ar parea ca este umflarea preturilor! In fine, nu am inteles aici de ce nu s-a apelat la informatiile suplimentare sau de ce expertul verificator nu a modificat bugetul conform informatiilor regasite la evaluare? Si sa revenim: „Pct. 5 – firma de consultanta este o firma cunoscuta in aceasta zona , multi solicitanti apeleaza la serviciile acestuia.” . Da probabil, este vorba despre acelasi expert. Poate il intreaba si pe el cineva ce este cu aceasta formulare!! Comica ea asa cumva, in loc sa verificam proiecte, stam sa stabilim anchete pentru firmele de consultanta, daca au sau nu anjagati, daca sunt sau nu cunoscuti, daca au facut mai multe proiecte decat le permitea timpul, hai serios?? Da exista variante de a da consultanta pe neeligibil daca tot e asa de grava asta cu consultanta, insa de aici si pana la a da o intreaga investitie neeligibila este un pic exces de zel.

Ex. 3, 6.2., Cluj, Solicitant: SC KBZ GREENWAYS SRL, Motivul de neeligibilitate: – 6- Solicitantul nu a bifat toate punctele obligatorii din Declaratia pe propria raspundere F, si anume casuta aferenta punctului 5: “Încercarea de a obţine informaţii confidenţiale sau de influenţare a Agenţiei în timpul procesului de evaluare a proiectului şi nu voi face presiuni la adresa evaluatorului”.   Hai serios??? Un proiect este neeligibil pentru ca nu a bifat o prostie?? Si de unde asta cu influentarea agentiei si presiuni asupra evaluatorului, poate fi o conditie obligatorie de accesare a fondurilor europene?? Cum un proiect care are in sfarsit codul CAEN cum trebuie este neeligibil ca nu a bifat ca nu se duce peste expert?? Asta este pe bune sau este doar un fel de gluma proasta? Sa intelegem ca proiectul indeplinea toate conditiile minime si acum este neeligibil pentru ca nu a bifat ceva care i se parea o prostie?? Da Agentia asta isi asuma si ea ceva??

Exemple mai sunt insa o sa va las pe voi sa cititi, poate citeste si AFIR inainte sa publice rapoartele de selectie.

Un alt aspect ar fi ca sunt judete in care nu avem nici un proiect selectat, alte judete in care toate proiectele sunt retrase!!! E un semn de intrebare, nu-i asa?

Proiecte succes si spor in toate sa aveti!!

 Si pentru ca sunt lovita de o totala uimire la inceput de an, sincer prea multa deschidere din partea Afir-ului si a conducerii, in special, sa batem fierul cat e cald, cum ar zice unii:)). Va prezint mai jos punctul meu de vedere trimis pe [email protected]. Motivul pentru care vreau sa il prezint si aici, este pentru ca de prea multe ori am trimis in van, ca intr-un fel de gaura neagra, observatii la aceasta adresa si degeaba, parca nimeni nu citeste nimic acolo. Pe langa asta putina dezbatere publica nu strica ci dimpotriva construieste si daca am fost cu toti capabili sa le contestam atitudinea, eu zic sa incercam sa si construim ceva bun pentru relatia dintre noi si sa plecam de la ce trebuie imbunatatit si cum.

a. Definirea conditiilor artificiale – observatii:

„Plecând de la enunţul de mai sus, definim CONDIŢIILE ARTIFICIALE ca fiind acele condiţii de eligibilitate sau selecţie create în mod voluntar de către solicitanţi:

• neeligibili cu scopul de a crea aparenţa unor solicitanţi eligibili şi/sau
• cu scopul de a-şi spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție şi/sau
• cu scopul de a obține avantaje financiare mai mari decât cele cuvenite – dincolo de plafonul ajutorului financiar impus în cadrul măsurilor de sprijin pentru categoria de solicitanţi din care face parte în fapt solicitantul şi/sau
• cu scopul de a evita restricţiile impuse cu privire la numărul maxim de proiecte ce pot fi implementate de către un singur beneficiar în acelaşi timp şi în cadrul aceleiaşi măsuri de sprijin şi/sau
• cu scopul de a-şi spori intensitatea sprijinului financiar nerambursabil.”

Consider ca nu pot fi gasiti solicitanti/beneficiari care au creat conditii artificiale acele persoane fizice autorizate sau juridice care au incercat sa isi sporeasca punctajul in cadrul criteriilor de selectie sau cei care au incercat sa isi sporeasca intensitatea sprijinului financiar din urmatoarele considerente:

1. In cazul acestor exemplificari nu se poate dovedi intentia sau rea-vointa acestora. Finantarile europene se bazeaza pe derularea unor competitii, tocmai de aceea avem punctaje. Astfel in momentul in care vorbesti de punctaje nu poti dovedi ca un beneficiar si-a sporit, sau nu, in mod artificial punctajul sau intensitatea sprijinului financiar. Ex: Avem un SRL cu asociat unic tatal, societate cu o durata de functionare de 15 ani, care activeaza in domeniul agricol. In acelasi timp il avem si pe fiu/fiica care doreste sa se implice in administrarea societatii. In anul curent se hotarasc sa incerce sa isi mai dezvolte ferma si sa aplice pentru un proiect. Avand in vedere ca tatal este in varsta si se descurca greu cu birocratia romaneasca se hotaraste sa faca un pas in spate si ii acorda fiului/fiicei pachetul majoritar al actiunilor. In acest timp nu mai vorbim despre un SRL ci despre un tanar fermier ce administreaza si detine controlul majoritar asupra unui SRL. Putem dovedi in acest caz intentia?? Nu se poate. Prin urmare, unii dintre experti in cazul unei astfel de situatii ar considera ca solicitantul si-a creat conditiile necesare pentru sporirea intensitatii ajutorului financiar. Total eronat. Aceea firma, fie ca este administrata de tata sau fiu, va functiona in continuare, va pastra respectiv creste numarul de locuri de munca si in acelasi timp va plati dari la stat.
2. O alta perspectiva, putin mai concreta, este aceea ca acordarea fondurilor europene presupune derularea unor competitii, ca doar asta sunt sesiunile pana la urma urmei. Prin urmare, faptul ca solicitanti din realitatea romaneasca incearca sa indeplineasca criteriile de selectie create pentru solicitanti romani care nu exista, nu constituie nicio incalcare a niciunei legislatii. In astfel de cazuri, sugerez ca procedurile si ghidurile sa incerce sa creeze solicitanti mai reali.
3. Identificarea conditiilor artificiale la nivel de expert, la evaluarea unui proiect, la faza de eligibilitate, se face prin presupuneri si fara studierea unui flux de numerar sau a unui parcurs a vreunui asociat ori angajat dintr-o firma mai mare care nu poate depune proiect si astfel creaza o firma mai mica pentru a putea obtine ajutorul respectiv. In faza de eligibilitatea totul se deruleaza pe baza de presupuneri.
4. Expresia „cu scopul de a crea aparenţa unor solicitanţi eligibili” trebuie foarte bine definita, in scopul de a ne pastra in limitele realitatii si ale adevarului. Aparenta aceata poate fi considerata si incheierea pe plus a anului financiar anterior. Consider ca este un sens mult prea largit al termenului de conditie artificiala care conduce la presupuneri si lasa loc de interpretari.

b. Indicatori privind crearea de conditii artificiale – observatii

– Demarcarea foarte clara intre „indicatori privind crearea de conditii artificiale” si „conditii artificiale”. Doresc sa dezvolt acest subiect pentru ca la nivel de verificare cerere de finantare se confunda acesti 2 termeni. Conditiile artificiale sunt acele cazuri in care se constata faptul ca au fost creati beneficiari mai mici, ce functioneaza aparent independent, insa care toti depind de un beneficiar formal, de ex. fluxuri de numerar intre beneficiarul formal si cel real, contracte de prestari servicii, etc. Revenind la indicatori, acestia ar trebuie sa il faca pe expert sa inceapa o verificare mai amanuntita. Insa in momentul in care verificarea aceasta nu dovedeste fluxuri de numerar, contracte de lucrari sau prestari servicii, discutia despre conditii artificiale se incheie. Ce se intampla insa la nivel de judet/regiune? ABUZURI, asta se intampla. Contractele ajung sa fie reziliate pe baza doar a unor indicatori.

– „Mai mulți solicitanţi/ beneficiari, aparent independenți din punct de vedere legal, au aceeași adresă, şi/sau același număr de telefon sau beneficiază de aceleași utilități (același amplasament, aceleași facilități de depozitare, branşamente comune etc.);”. Verificarea acestui indicator se reduce de cele mai multe ori la utilitati (cale de acces, bransament electric, alimentare cu apa, canalizare). Insa ce presupune totusi si utilitati comune? Conform fisei de verificare pe teren, E3.8. sM 6.4. avem urmatorul punct de verificare: „Atat pentru modernizare cat si pentru investie noua, se verifica pe teren daca proiectul are acces la infrastructura de baza (drumuri principale, electricitate, apa, canalizare etc.) si starea acesteia, conform celor specificate in studiul de fezabilitate. In cazul în care unele componente ale infrastructurii nu sunt în proprietatea beneficiarului se va verifica existenţa acordurilor proprietarilor şi/sau al instituţiilor abilitate în domeniul respectiv, referitor la posibilitatea racordării investiţiei propuse prin proiect la aceste categorii de infrastructură (energie electrică, alimentare cu apă, canalizări şi staţii de epurare). Expertul verifica daca proiectul are utilitati si acces separat.” Consider ca verificarea existentei unui contor separat este exagerata, in conditiile in care eu chirias am o intelegere cu proprietarul sau si mai mult detin cu drept de folosita prin contract de comodat spatiul respectiv. De asemenea sa nu uitam ca in fisa de verificare se aminteste si de un acord intre proprietar si chirias! Totusi se poate observa ca in acest text se regaseste si un set de fraze aflate in opozitie. In prima faza i se da voie beneficiarului sa aiba acordul proprietarului (ceea ce nu se traduce in contor separat) insa la final i se cere expertului sa verifice existenta separata a utilitatilor. Astfel, nu scrie nicaieri ca prin acces la infrastructura de baza, solicitantul trebuie sa aiba neaparat contor separat pentru energia electrica sau apa potabila si nici ca in contractul de inchiriere semnat la notar trebuie specificat acordul proprietarului cu privire la utilizarea energiei electrice de catre chirias. Prin urmare, problematica cu utilitatile trebuie bine explicata in fisa de verificare la vizita pe teren si in acest ghid al conditiilor artificiale, daca pana la urma isi va mai gasi menirea printre noi.

– Faptul ca avem acelasi sediu social si utilitati comune nu ar trebui sa faca un proiect sau mai multe neeligibile, este DOAR UN INDICATOR, si ar trebui sa declanseze verificarea financiara. Insa acest lucru nu se face la verificarea eligibilitatii unui proiect si pur si simplu se dau proiectele neeligibile pentru ca avem mai multe firme acolo, care cine stie daca au sau nu flux de numerar intre ele.

-„Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi dotări de producție sau terenuri cultivate, sau a unora aflate unele lângă altele; complementaritatea bunurilor sau serviciilor achiziţionate, a serviciilor prestate.” In aceasta fraza „operator economic” ar fi corect sa fie inlocuit de „solicitant/beneficiar”. Asa cum se poate observa in noul PNDR au posibilitatea de a depune proiect, pe cele mai multe masuri, firmele cu pana la 49 de angajati, practic se face loc si acelor asociati care detin mai multe firme. Prin urmare faptul ca beneficiarul are mai multe firme, insa doar una depune proiect, si a fost completata si depusa declaratia de firme legate, nu incalca nicio prevedere legislativa, acest beneficiar nu depaseste in final niciun plafon financiar.

-„Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi hangare sau alte spaţii pentru echipamente, sau a unora aflate unele lângă altele, fără să existe delimitările normale între ele.”  Aici as avea aceeasi observatie pertinenta cu inlocuirea termenului de „operator economic”. Exista multe cazuri de asociati care au mai multe firme, una realizeaza lemnul, alta mobilierul si o a3a feronerie, insa doar una depune proiect, ceea cu mobilier, iar solicitantul are o singura hala de productie, compartimentata „anormal”, repet avem un singur beneficiar. La vizita pe teren acest gen de proiecte vor fi declarate neeligibile desi legislatia nationala nu impiedica unei persoane infiintarea de mai multe forme juridice, indiferent de complementaritatea activitatilor.

 –Un alt aspect total impotriva dezvoltarii economiei unei tari si a colaborarii dintre firmele romanesti in scopul de a le face sa isi consolideze pozitia la nivel de piata de desfacere este urmatorul exemplu de conditii artificiale (bun exemplul, total anti-dezvoltare) „Ferme construite una în imediata vecinătate a celeilalte, înlesnind astfel colaborarea celor două societăţi solicitante de finanţare nerambursabilă. În aceste cazuri, în general întâlnim: teren lotizat, utilităţi comune, lipsa delimitărilor, constructor comun, consultant comun, activităţi identice, similare sau complementare etc. Ce legislatie incalca un solicitant sau un beneficiar care isi face o ferma de porci intr-o zona in care isi mai dezvolta inca una activitatea? Nu ar trebui sa incurajam pana la urma urmei colaborarea intre fermieri? Vorbim despre teren lotizat, insa nu excludem pe nimeni din aceasta clasa, practic toti cei ce isi lotizeaza terenul (poate chiar tatal pentru cei 2 copii) creeaza conditii artificiale. Sau activitati identice, pai daca sunt intr-o zona dezvoltata pentru fermele de animale doar nu o sa imi fac o ferma vegetala, ca trebuie sa fie altfel decat vecinul? In acelasi timp, faptul ca in aceeasi zona sunt mai multe ferme de acelasi timp este benefic atata pentru client cat si pentru producator din punct de vedere economic. In definitiv urmarim formarea unor conglomerate de produse sau pastrarea fractionara ca pana acum a producatorilor agricoli, in detrimentul dezvoltarii acestora. Faptul ca vorbim despre consultant comun, proiectant comun si constructor comun ori furnizor deja este o exagerare care incalca conceptul de piata libera.

c. Observatii generale

-Destul de multele exemple prezentate in ghidul solicitantului, fac parte, din punctul meu de vedere, dintr-o categorie mai larga si exagerata de cazuri de conditii artificiale. Prin prezentarea acestor exemple se reda un caracter restrictiv fondurilor europene, poate mult prea mare, si va atrage dupa sine o absorbtie ingrijoratoare, numarul de beneficiari singuri in comuna, si cu putere financiara care nu au accesat inca fonduri europene si mai cred inca in mirajul acestora este redus.

-Sentinta de „conditii artificiale” trebuie bazata pe fapte nu suspiciuni sau „ indicatori ca ceva nu este in regula”, pe lege si nu subinteles. In momentul in care un solicitant/beneficiar este acuzat de fonduri europene practic este aratat cu degetul ca fiind hot, inainte ca macar procesul de stabilire a unei sentinte definitive si irevocabile sa fie incheiat. Conditiile artificiale sunt mult mai mult decat faptul ca 2 beneficiari sunt in aceeasi localitate, au aceeasi prestatori de servicii ori constructori, sau ca au lotizat un teren. Conditiile artificiale trebuie sa dovedeasca intentia (sa nu uitam cazul din Bulgaria – Slancheva sila, il tot amintesc pentru ca este foarte important) de fraudare si faptul ca solicitantul/beneficiarul intradevar lucreaza pentru o firma mare.

-De altfel, revenind la art. 60 al Regulamentului Uniunii Europene nr. 1306/ 2013, Clauza de eludare: „Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice, nu se acordă niciun avantaj prevăzut în cadrul legislației agricole sectoriale persoanelor fizice sau juridice în privința cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile cerute în vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective”, tindem sa ne abatem de la ideea principala si sa fabulam mai mult decat este cazul.

-Presupunem ca avem 2 proiecte derulate prin FEADR, fara legaturi de actionariat intre ele, unul depus in 2014 si unul in 2013, ambele vecine insa fara utilitati comune, fiecare cu bransamentul ei si cu sursele ei de alimentare a apei si a canalizare. Nu sunt clar conditii artificiale, fie ele si depuse si in acelasi an de sesiune, insa la nivel de judet vor fi declarate suspecte de conditii artificiale, pentru ca indeplinesc o serie de indicatori fizici si alte interpretari ale expertilor, si se mai si incadreaza in exemplele de conditii artificiale din acest ghid. Prin urmare, consider ca etichetarea de conditii artificiale trebuie sa se faca cu simt de raspundere si doar atunci cand chiar se descopera la nivel de expert o serie de indicatori mult mai gravi, cum ar fi fluxuri de numerar ori contracte sau facturi formale cu beneficiarul formal, nu aceeasi furnizori de servicii/constructor si acelasi amplasament si gata adresa la DLAF.

-Un alt aspect destul de important este faptul ca stabilirea conditiilor artificiale la nivel de cerere de finantare este imatur si bazat in procent covarsitor pe supozitii si presupuneri. Pentru a putea identifica un caz de conditii artificiale trebuie sa constati mai mult decat „o grava problema cu acelasi amplasament sau contor comun intre 2 operatori comuni desi doar unul este solicitant”

-Conditiile artificiale se stabilesc intre cel putin 2 solicitanti/beneficiari de fonduri europene nu intre operatori economici care nu intentioneaza sa depuna proiecte si un solicitant de fonduri europene. Avem un singur solicitant de fonduri europene care va primi doar 200.000 euro si nu se incearca depasirea plafonului financiar. Prin urmare atat in fisa de verificare la vizita pe teren cat si in acest ghid al conditiilor artificiale, in condiitile in care odata cu evolutia lucrurilor isi va mai gasi utilitatea, distinctia trebuie foarte bine facuta intre operatori economici, solicitanti/beneficiari, firme solicitante sau nu de fonduri europene, utilitati.

-Interpretarea conditiilor artificiale, la nivel de ghid chiar, probabil ca suntem singura tara care realizeaza un ghid pentru definirea conditiilor artificiale, se face in mod exagerat si abuziv iar expertii din teritoriu scot acest ghid, fara fundament, din punctul meu de vedere (ori cel putin o mare parte din afirmatiile de acolo sunt exagerate) si ii spun solicitantului/beneficiarului „uite scrie aici”.

-Ideea este ca acest ghid nu isi gaseste utilitatea, cel putin in nici un caz la nivel de cerere de finantare, si ar trebui eliminat. Pe langa aceasta, conditiile artificiale isi gasesc locul in manualele de procedura si acolo pot fi tratate intr-un mod serios si nu precum in acest ghid. In momentul in care ma refer la seriozitate, solicit din partea agentiei asumarea responsabilitatii si ii intreb pe aceea care se limiteaza la bifarea unei fise de verificare daca le-ar placea sa fie numiti hoti fara ca macar sa fi furat ceva?

In cazul in care AFIR, raspunde intradevar cerintelor beneficiarilor sau partenerilor solicit atenta verificare a acestui ghid si mai ales instruirea expertilor in ceea ce priveste ideea de conditie artificiala.

In rest, dragilor,  la inceput de an va doresc sa aveti succes in toate, proiecte reusite si implementate fara multa bataie de cap, beneficiari multumiti si colaborarea cu AFIR sa fie buna.

Proiecte de succes!

Iulia Samoila

Probabil ca cineva mi-ar spune sa renunt la acest subiect si sa merg mai departe, sa imi vad linistita de noul PNDR si tot asa. Sincera sa fiu, am incercat, insa de fiecare data se intampla ceva care imi dovedeste ca nu ar trebui, totusi sa renunt, pentru ca treaba asta cu conditiile artificiale ne afecteaza in continuare iar modul in care s-au intamplat lucrurile cu beneficiari ai  312 si 313 ar trebui totusi amintite, pentru a evita sa mai patim si in viitor.

In urma primirii Procesului verbal  de constatare nereguli incepe actiunea in instanta ceea ce automat inseamna asteptare. Dar se pare ca de Craciun avem un om fericit:)!  Cazul lui o sa il gasiti pe portaj.just.ro – dosarul 935/57/2013.  Acesta a fost inclus impreuna cu alte patru dosare la creare de conditii artificiale. Celelalte dosare sunt: 1866/2/2014; 1865/2/2014; 1867/2/2014. Din pacate, dosarul nr. 4 nu-l gasesc. Oricum se poate studia portal.just.ro pentru a vedea ca toate aceste dosare au castigat la Curtea de Apel, apoi AFIR a facut recurs la ICCJ. Deocamdata, doar dosarul 935/57/2013 a primit raspuns. Restul urmeaza in 2016. Si iata de spune ICCJ:

• Sedinta din 04.11.2015, ora: 9:00, la completul: Completul nr.6-NCPC
• Tip solutie: Respingere recurs – Nefondat
• Solutia pe scurt:
• Decizia nr.3459/4.11.2015.
• Respinge recursul declarat de parata Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale împotriva sentintei civile nr.78 din 24 martie 2014 a Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia contencios administrativ si fiscal, ca nefondat.
• Definitiva.

De retinut ca acest lucru inseamna ca PV de constatare nereguli se anuleaza iar beneficiarul va primi banii luati de catre AFIR.

Acum ramane de vazut cum vor evolua si celelalte dosare, insa avand in vedere ca avem o jurisprudenta europeana in acest sens  speram ca favorabil. Intreabarea care ramane este: termenul de conditii artificiale mai poate fi utilizat de catre AFIR daca toti beneficiarii castiga in instanta? Sau va trebui sa introducem in etapele de implementare a proiectelor si faza „CONTECIOS – ADMINISTRATIV??” Pai in acest caz, macar, sa prevada AFIR bani in bugetul proiectului pentru asa ceva ca sa fie eligibile cheltuielile cu judecata, nu???

Sarbatori fericite!

Stimate dle Ministru Achim Irimescu,

Stimate dl director general AFIR Andras Zsolt Szakal,

In primul rand, bine ati venit in sistemul nostru intortocheat, presarat cu multe tampenii, munti de hartie, dezgust, nervi intinsi la maxim, scarpinat in urechea dreapta cu piciorul stang, lipsa de bun simt si multa „stare de expert”. Imi doresc sa reusiti sa miscati ceva in sensul bun, si daca este posibil sa ne scoateti cumva din mocirla aceasta iar daca nu puteti mai bine nu faceti nimic insa nu va adaptati mocirlei.

Prezenta scrisoare are drept scop detalierea unor aspecte din teren, desi stiu ca pentru mine riscul de a nu mai fi „placuta” este garantat, insa mi-a ajuns sa traiesc intr-o tara in care nimic nu se schimba desi vedem desfasurari de forta in fiecare zi. Nu mai pot trai intr-o tara in care bunul simt trebuie premiat si in care demnitatea iti este lovita zi de zi. Nu suntem perfecti, nu am fost si nici nu vom fi vreodata, indiferent de pozitia pe care o ocupam: expert sau consultant. Titulatura nu inseamna in niciun caz calitate si nici nu va insemna vreodata.

O sa evit sa dau vreun nume, sau sa imi canalizez atentia asupra unei singure persoane pentru ca stiu ca abuzuri ale „puterii” sunt peste tot, indiferent de regiune ori judet.

Cu siguranta stiti despre conditiile artificiale si amploarea dezastrului produs in PNDR 2007-2013, despre interpretarea acestora si de asemenea aveti cunostinta despre faptul ca in prezent avem un ghid al conditiilor artificiale inteles la nivel de Romania, desi Curtea Europeana de Justitie recomanda prudenta in interpretarea lor si ca „subintelegerea lui” va conduce catre o absorbtie a fondurilor europene aproape invizibila.

Nu este posibil ca un subiect atat de amplu ca cel al conditiilor artificiale, sa fie verificat la vizita pe teren, pe baza de subinteles. Fisa de verificare in teren trebuie sa fie mult mai explicita daca experti nu au abilitatea de a studia in profunzime subiectul si prefera sa respinga proiectul decat sa dezbata subiectul si sa il supuna analizei. Proiectele nu pot fi verificate de experti care nu inteleg conditiile artificiale si nici macar nu fac un minim efort sa inteleaga.

Scopul crearii de conditii artificiale este acela de a crea conditii in scopul depasirii plafonului maxim, pana la urma urmei si conditiile artificiale se reduc tot la bani, insa ce conditii artificiale pot fi cand vorbim despre faptul ca la amplasament avem 2 firme, ambele ale asociatului unic, si doar una depune proiect? In conditiile in care exista o delimitare fizica intre cele 2 firme? Si apoi, poate fi si totul in aceeasi hala, ideea principala este ca acolo avem un singur solicitant de fonduri europene iar cealalta firma nu a mai avut nicicand fonduri europene! Ca sa nu mai spunem ca peste tot in ghidul conditiilor artificiale se vorbeste despre un beneficiar real, daca reprezentantul legal este asociat majoritar la ambele firme si a fost facuta declaratia de firme legate unde mai este beneficiarul real?? Eu sunt si beneficiarul real si cel de fatada, ori cum?

De asemenea ce conditii artificiale pot fi in cazul in care parintii dezmembreaza un teren si vand ambilor copii pentru a porni afaceri pe propriile lor picioare? Urmarim dezvoltarea mediului rural sau distrugerea lui? Care este scopul acestui program? De ce cream in ghiduri solicitanti perfecti, incompatibili cu imperfecta realitate? Solicitanti creati de Autoritatea de Manangement nu pot accesa fonduri pentru ca nu au proprietati si nu sunt bogati! Din pacate asta este realitatea! Avem conditii de eligibilitate pentru oameni saraci si conditii financiare pentru oameni bogati.

Revenind la functionarul public ridicat la rangul de expert, acesta se manifesta la vizita pe teren ca un mic procuror venit sa descopere „marea afacere”. Pe amplasament intra in mod abuziv in halele de productie, fara a se prezenta, si a spune macar un simplu „Buna ziua, stiti sunt dl/dna.., am venit sa vedem spatiul destinat proiectului..”. Nimic de acest fel. Ma gandeam ca totusi titulatura de „expert” nu te scuteste de cei 7 ani de acasa.

Odata ajunsi pe amplasament isi permit a face tot felul de supozitii si acuzatii nefondate ori afirmatii tendentioase si evident a decide asupra eligibilitatii unui proiect pe baza de „subinteles”.

In ceea ce priveste comunicarea, se desfasoara ca si cum toti am fi hoti si politia e in vizita la noi. Ei bine, luati la cunostinta ca nu toti suntem hoti, ci pur si simplu exista si oameni care doresc sa isi dezvolte afacerea ori sa isi depaseasca conditia.

Nu se poate sa fii tratat cu dispret si aroganta de catre un „expert” pentru ca nu este mai presus decat tine si nu poti sa lasi pe nimeni sa aduca nici ceea mai mica atingere demnitati tale. Si apai daca are o parere asa buna despre el, va propun sa il testati in cel mai bun si elocvent mod cu putinta: sa fie consultant! Sa consilieze un beneficiar, sa ii faca eligibilitatea de la zero (nu asa cum primeste el in proiect), sa intocmeasca un proiect, sa mentina relatiile de buna colaborare cu toata echipa de proiect: proiectant, diriginte de santier, furnizori si sa aiba abilitatea de a raspunde la toate intrebarile tuturor celor implicati in proiect, iar in timpul lor liber sa fie calcati in picioare de un „expert” caruia nu ii convine o virgula ori introducerea, fara a lua macar in considerare ce inseamna acea virgula si cata munca implica din partea oamenilor.

In momentul in care au ceea mai mica nesiguranta, bazata pe subinteles, in niciun caz pe cunoasterea legislatiei si a normelor, fac tot posibilul sa te convinga sa iti retragi proiectul pentru ca este mai bine pentru tine. Mai bine in ce sens? Habar nu am! Insa certitudinea este ca lor le este mai bine! Pai haideti sa argumentam de ce? Presupunand ca dvs. sunteti experti, nu este mai bine ca retragerea sa vina din partea beneficiarului, decat sa faceti dvs. motivatia neeligibilitatii? Si apoi ce o sa scrieti acolo? Ca ati subinteles conditiile artificiale? Daca superiorul dvs. in cazul unei contestatii nu subintelege la fel? Cateva procente din salariu penalizare nu v-ar conveni, nu-i asa?

Un alt aspect, este protejarea anumitor firme de consultanta si tavalirea altora! Asta inseamna transparenta? Ei bine nu inseamna! Si atunci intreb si eu? Chiar nu ati invatat nimic pana acum?

Propunerea mea este un control amanuntit asupra activitatii angajatilor dvs. si putini „mistery clients” nu ar deranja pe nimeni nu? Sau mergeti dvs. si intrebati despre fondurile europene si despre ce ar trebuie sa faceti si eu pun pariu ca nici unul nu va pomeni de conditiile artificiale! De ce sa aiba cineva impresia ca sunt doar un consultant frustrat? Nu mai bine verificati? Stiti cum e, ceea ce vezi cu ochii tai este bine vazut!

Un alt aspect asupra caruia ar trebui sa va aplecati este rezultatul rapoartelor de selectie la final de sesiune 2015. O sa fiti dezamagit, eu sunt, si nu sunt institutia care se lauda cu absorbtie de 100%. Si nu va ia mult timp, insa analizati motivele neeligibilitatilor,  iar in cazul retragerilor verificati un pic, inainte de a crede ca tot ce zboara se mananca!

Iar pentru expertii care vor citi prezenta scrisoare si imi vor recomanda sa ma las de consultanta daca nu imi convine le transmit ca mie chiar imi place al naibii de mult ceea ce fac, in comparatie cu ei! De aceea am rezistat atat de mult! Sunt probabil ca o bacterie din spitalele romanesti rezistenta la antibiotice.

Iulia Samoila,

Consultant fonduri europene,

Conditiile artificiale, descoperite la final de PNDR 2007-2013, au atras in abisul datoriilor si al falimentului mai multe proiecte cu fonduri europene implementate in mediul rural, ori urban (pentru masura 121). Acestea au fost mentionate in  art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 care prevedea: „fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”. Dupa inceperea reverificarilor, inclusiv a proiectelor din 2009, expertii au fost acuzati ca aplica retroactiv un articol din 2011 pentru proiecte depuse in anul 2009. In cautarea unei solutii salvatoare pentru ei, au descoperit (desi ar fi trebuit sa aiba cunostinta de el inca din anul publicarii si nu la 7 ani dupa) ca acelasi articol se regasea si in Regulamentul 1975/2006. La nivel european, cazul conditiilor artificiale a fost dezbatut si analizat si de catre Curtea de justitie a Comisiei Europene pentru cazul Slancheva sila EOOD împotriva Fondului de Stat pentru Agricultură – Agenţia de plăţi din Bulgaria. Cazul din Bulgaria prezentat ar fi fost un caz sigur de conditii artificiale in Romania, dar ce sa vezi Curtea de justitie a CE nu are aceeasi parere si propune in analiza acestor cazuri acordarea unei mari atentii.

La nivel national, AFIR, cea cu o „responsabilitate foarte mare față de Uniunea Europeană și Guvernul României, dar si fata de toţi cei care investesc bani şi timp în implementarea proiectelor de investiţii finanţate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală”, isi permite sa faca praf jurisprudenta europeana si sa ne redea noua tuturor, lacrimogen chiar, un ghid de 14 pagini despre ceea ce au inteles ei despre conditiile artificiale. Pe site-ul AFIR este publicat, interesantul Ghid de prevenire a neregulilor – conditii artificiale.

Dupa lecturarea lui, o sa va opriti cu siguranta asupra schemelor/imaginilor (eu cel putin m-am amuzat) si prin mintea voastra o sa se deruleze un film cu oamenii din agentie si ce inteleg ei de acolo. Deja in Raportul de selectie – vegetal pentru sm 4.1. – proiecte neselectate avem 2 proiecte (ca sa nu mai mentionez ca ambele sunt neeligibile fix din acelasi motiv – acelasi text, desi unul este de la BV si unul de la HR, si ma intreb cine mai face copy-paste acum, si ce institutie isi permite sa prezinte intr-un mod atat de neprofesional niste rapoarte de selectie, fie ele si intermediare), la a caror motive de neeligibilitate, printre altele, gasim si urmatoarea fraza: „Acelasi consultant a depus mai multe proiecte in judet„. Trebuie sa mentionam ca „alti indicatori de conditii artificiale” nu mai sunt, nu se fragmenteaza nici un teren, nu se plimba bani, nu avem acelasi proiectant, dar avem, vezi Doamne acelasi consultant la mai multe proiecte in judet. Oauuu, da cum avem si acelasi expert verificator la mai multe proiecte?? Nu as fi crezut?? UIMIRE!!! Cum este posibil ca macar sa ii fi trecut prin cap ca asta ar fi o problema? Uite nu mi se pare corect ca cetatean al UE(a caror bani ar trebuie sa mi-i paziti), sa platesc salariul unui astfel de expert. Expert care face ce?? Cu ce se ocupa el in agentie? Scrie si spune prostii si in urma lui ramane ce? Uite eu nu sunt de acord cu marirea salariului acestui om. Ce ar fi sa le evaluam performantele in functie de rapoartele de selectie? Mi s-ar parea corect! Eu in momentul in care fac o prostie, sunt chemata si imi iau suturile in fund, insa pentru ei ce avem?? Sunt functionari publici nu Dumnezeu! Invit pe toti consultanti sa citeasca rapoarte de selectie – cele neeligibile. Problema este ca odata cu noi vad si ceilalti experti rapoartele de selectie, si macar unul va lua in serios ce scrie pe acolo.  Rezultatul: birocratizarea excesiva la care am ajuns, munti de hartie prosteasca de ne sfidam logica in fiecare zi.

Legat de cele mentionate in ghidul respectiv nu sunt multe de mentionat, decat faptul ca este tipic romanesc, panica si groaza si ideea principala a lui este ascunsa in ultimele 2 pagini – obiectivele PNDR 2014-2020:  „fara a aduce atingere obiectivelor”.

Obiectivele strategice ale PNDR 2014-2020 sunt:

• restructurarea si cresterea viabilitatii exploatatiilor agricole;
• gestionarea durabila a resurselor natural si combaterea schimbarilor climatice;
• diversificarea activitatilor economice, crearea de locuri de munca;
• imbunatatirea infrastructurii si serviciilor pentru imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale

Obiectivele de mai sus se pliaza in obiective generale si specifice pe fiecare submasura in parte. Prin urmare luam cazul a 2 ferme (ca tot au fost la mare moda si pe langa asta mai sunt si proiecte de mii de euro):

1. Prin implementarea proiectului avem o ferma de animale al nivel performant, creste productia nationala, poate functiona cu siguranta singura (in general toate proiectele au prevazut modalitati de asigurare a utilitatilor pentru ca sunt cheltuieli eligibile si ca urmare o sa avem un put forat, o fosa septica, bransament electric), a creat locuri de munca, plateste taxe si impozite. Prin urmare atata timp cat creaza venituri in tara asta, poate sa ia curent electric de pe luna. Si asa suntem saraci, vai mama noastra, si când mergi in satele romanesti iti pui mainile in cap, mai facem si prostii si lasam oamenii in faliment.
2. La fel si proiectul 2, este vecinul meu si poate chiar si fratele/sora/mama/tata/prieten (mai nou)/partener de afaceri nu conteaza, avem cu toti dreptul sa ne deschidem propria afacere de succes. Daca fratelui ii da mama teren, mie ar trebui sa imi cumpere pe luna?? Si daca am lucra ca un tot unitar care ar fi problema?? Avem o capacitate mai mare de productie si ne putem permite ca in tara noastra sa contractam un supermarket, nu sa vindem productie primara pe 2 lei,  sa primim productie finita din Uniunea Europeana, ca na Franta este mai cu mot, sau Germania trebuie sa aiba bani de pensii, iar noi nu. Parca PNDR 2014-2020 sustine asocierea, asa vine dl director Popescu si ne spune, ca asocierea este mai avantajoasa din punct de vedere al finantarii, vai dl director ne impingeti catre conditiile artificiale!! Nu se poate asa ceva!! Probabil ca locul fermelor ceausiste ruinate trebuie sa fie luat de ferme la standarde europene ruinate.

Cam asa se explica conditiile artificiale in tara noastra, de catre o institutie, care incepe pe zi ce trece sa isi piarda credibilitatea, si oameni fug ca … de tamaie. Si pentru ca AFIR-ului ii place sa se joace de-a Dumnezeu poate ne explica ce s-a intamplat cu sesiunea de pe 6.4., când bani s-au scurs cu minutele pana la terminarea banilor si brusc a 2a zi erau 3 mil de euro. Sau poate ne explica si ce s-a intamplat cu sm 7.2. Nu as vrea sa sfatuiesc pe nimeni sa faca mai multa cafea, insa daca mai continua sa ne sfideze si sa isi inchipuie ca suntem cu toti orbi, nu stiu ce sa zic. Sunt destul de multe sesizari in mediul online si in pofida acestora AFIR -ul se face ca ploua. Ce inteleg eu din treaba asta: atentia noastra a tuturor o sa fie mult mai mare si o sa urmarim orice tampenie care va mai trece prin cap. Mare lucru nu putem face, insa putina publicitate nu strica nimanui, nu?? Stiam eu:)).

Ca sa închidem, pe site-ul AFIR avem rapoarte de selectie si cu siguranta se pot lectura dimineata la cafea, iar pentru stupoare la final avem ghidul cu conditiile artificiale.

Proiecte de succes!

De ceva zile ma tot incearca sentimentul ala de ” Sa zic, sa nu zic!”, ” Sa scriu, sa nu scriu”, treaba aceea  cand gandesti mai mult decat ar fi cazul inainte sa vorbesti si analizezi posibilele efecte ale ziselor tale. Ei asa mi se intampla de ceva zile, „pui mei asta e sistemul, ei fac regulile, mergem mai departe”, „Imi ingheata creierul daca mai spune inca o prostie”, „Doamne ajuta-ma sa fiu calma, sa nu zic nimic”, „Respira, inspira”, ceva de genul. Mai nene da ajungi epuizat cu astia, traiesti intr-o clipa cat alti in ani, te vopsesti mai des, tipi mai des acasa, deja e prea mult, pui prea mult la suflet ceea ce faci si nu respecti treaba aia cu „sa pui suflet in ceea ce faci si nu sa pui la suflet ceea ce faci”. Ceva de genul inseamna pe scurt sa faci proiecte, si mai ales orbeste, cu informatii prescurtate, trunchiate, cu neclaritati, cu oameni care arata spre celalalt „sa zica el ca nu e responsabilitatea mea” si sa te bazezi pur si simplu pe experienta ta, pe ceea ce interpretezi tu si pe intuitia ta. Zilele trecute eram intr-un punct in care inclinam spre „sa fiu intelegatoare, buna, simpatica” si ii pune sfantul pe cei de la [email protected] sa isi dea cu firma in cap (mai mult decat de obicei).

[email protected] este aceea adresa de mail unde suntem cu toti rugati sa adresam intrebari despre procedura, clarificari in cazul anumitor spete, clarificari in cazul necondordantelor din ghid ori a insuficientelor informatii prezentate acolo. De asemenea, stim cu toti ca aceasta corespondenta este o dovada si ar putea fi oricand folosita impotriva „eu nu am zis asa niciodata”, tocmai de aceea de cand ma stiu eu consultant raspunsurile primite de acolo au constat in texte copiate din ghid, ori raspunsuri gen „afara ploua”. Avand in vedere ca raspunsuri edificatoare primeam la finalul programului pe 2007-2013, prin anul 2012, dupa o perioada buna de acomodare,  experienta acumulata a expertilor, nu vreti sa stiti cum sunt raspunsurile pentru submasurile lansate anul asta. Experienta acumulata la noile reguli este fix zero, procedurile nu au fost bine invatate de catre cei care ar trebui sa raspunda cu simt de raspundere, si daca pe langa toate astea iti mai amintesti si ca esti functionar public in Romania este lesne de inteles rezultatul.

Tot la mintea cocosului este si faptul ca intrebarile de acolo sunt pentru spete aparte ori pentru ca ghidul este incomplet si nu pentru a primi texte din ghidul solicitantului probabil scrise cu alte caractere:)). Din momentul in care iti explic o situatie si iti fac referire la ghid ma gandesc ca l-am citit, logic asa ar fi.

Si dle, cum spuneam, adresez si eu niste intrebari legate de sM 6.2., raspunsurile primite sublime, copy-paste din ghidul solicitantului, adica fix „faceti cum vreti, pe mine ma doare in cot, o sa primiti eligibil/neeligibil in momentul in care verific, poate pana atunci stiu si ce trebuie sa fac, oricum la acest moment nu stiu mai mult decat ce e in ghid”. Reactia mea si-o poate inchipui oricine, de la consultant la beneficiar, chiar nu conteaza, si evident mi-am manifestat nemultumirea tot online. Raspunsul lor: „mentionam ca mesajul a fost formulat pentru a evita orice confuzie in implementarea propriului dvs. proiect….experti AFIR nu pot acorda consultanta potentialilor beneficiari pentru a se evita conflictul de interese..”.

1. Cum vine asta cu a se evita orice confuzie, credeti cumva ca in urma oricarui raspuns de al vostru, un potential solicitant are ceva clar in minte?:))). Si mai avem si proiecte model pentru solicitanti care nu vor sa apeleze la consultant. Pe bune acum exista cineva care isi inchipuie ca un proiect pe FEADR poate fi facut de beneficiar si doar atat, fara ajutor din partea unui expert si multa intelegere sau fara consultant. Nu as vrea sa cred ca este cineva atat de copil in breasla asta. Si apropo proiectele alea tip, date de atatea ori exemplu, sunt pentru PNDR 2007-2013, pentru M121, si cu destul de multe greseli in ele, de exemplu, in anexe financiare avem un proiect pentru struguri de masa si vindem vita de vie, desi proiectul prevede productia strugurilor de masa si evident exemple mai sunt.
2. Conflict de interese cu cine? Cum ramane cu „AFIR IN SPRIJINUL DUMNEAVOSTRA”,  a se consulta utima pagina din fiecare ghid? Cei drept si eu inventez scuze in momentul in care un posibil solicitant ma intreaba ceva si eu nu stiu raspunsul. Sa intelegem ca acelasi principiu se aplica pentru toata lumea? Nu stiu sa iti dau un raspuns sigur, care la o ulterioara modificare poate fi  folosit impotriva mea si mai bine arunc un „copy-paste”.  Repet: „Dacă doriţi informaţii suplimentare puteţi să consultaţi secţiunea Întrebări frecvente de pe pagina de internet a AFIR (www.afir.info – Comunicare – Întrebări frecvente) sau să formulaţi întrebări către departamentele de relaţii publice din cadrul AFIR.”  Si pana la urma urmei de unde tot vine asta cu conflict de interese, agentia este intr-o competitie cu solicitanti si se incalca vreun principiu de licitatie? Daca este vreo problema, publicati intrebarea mea si raspunsul dvs. pe site la intrebari si clarificari si toata lumea este multumita. Conflictul de interese ar fi daca am lua in considerare faptul ca nu sustineti solicitanti, si sunteti intr-un fel de conflict de interese cu propria dvs. tara, poate la asta va referiti. Mai ieri erati pe Facebook cu „AFIR atenta la nevoile dvs. si pregatita sa primeasca proiecte” si acum suntem in conflict de interese?:)):)):)). Nu stiu de ce ma mai tot mir si eu atat – TIPIC.

Mai mult de atat nu ai ce sa spui, deja te inveti, mormai si mergi inainte, traiesti in Romania. Probabil ca ar trebui un spor de zambet ori ceva de genul, sa nu mai fiu transformata din cand in cand in „Doamna consultant” spus pe ton de „baietii de la piata”. Sa ne comportam totusi profesional, ar zice cineva.

Concluzie: Orice om are dreptul sa faca ceea ce vrea in viata si a alege atunci cand nu mai poate continua intr-o relatie, intr-un job, intr-un loc. La fel si cei care ravnesc la un salariu de consultant si sunt inca experti, privesc cu o ura nejustificata catre tine, isi permit sa te injoseasca si uita de bunul simt, de parca titulatura de „expert” aduce cu ea pricepere, intelepciune si perfectiune, au inca liberul arbitru de a alege. Piata asta a consultantilor este inca libera si este loc pentru toata lumea. Daca esti expert si nu esti multumit de jobul tau si crezi ca in partea cealalta a baricadei iti este mult mai bine este loc si pentru tine, este loc pentru toata lumea. Insa nu avea un caracter murdar, de functionar roman (parca nu erai platit de statul roman), incearca sa fii mult mai mult de atat, nu inclina catre partea josnica a unui om. Fii eficient, intelept, fara ochelari de cal, cu logica si cu bun simt si atunci o sa vezi ca o sa fii mai fericit, nu cred ca vrajba asta ajuta cuiva.

Si acum sa mai zica cineva ca nu v-am pus pe masa o oferta de angajare:)

Spor si proiecte de succes!!!!

Mult asteptatele ghiduri pentru activitatile non-agricole 6.4 si 6.2 si-au facut aparitia, evident in urma anuntului de licitatie, ca doar asa facem in ultimul timp, intai anuntam si dupa dam materialul clientului.

Si cum totul se analizeaza la cald in ultimul timp, trebuie sa începem o oarecare dezbatere si evident sa ne spunem punctul de vedere, asa consultanti necunoscatori cum suntem noi.

Punctul cel mai sensibil, începând chiar cu sM 6.1. si 4.1., este reprezentat de criteriile de selectie. Acu fara nici un fel de rautate, dar sunt facute in asa fel incat deja avem o super dezvoltare a mediului rural si au mai ramas asa unele mici puncte de finalizat (gen. textile si mestesuguri). Zau asa, mediul rural nu are nevoie doar de un fel de investitie, pe care voi, cei care nu ati vazut o cultura de tomate in viata voastra, ori mai aveti si tupeul sa mergeti la vizite pe teren si in urma vizitarii un sere de tomate sa intrebati ” bine bine am vazut tomatele da rosiile unde sunt”, asta asa ca un fel de paranteza, v-o imaginati. Mediul rural romanesc are nevoie de orice investitie care poate aduce un plus de venituri la bugetul local, de la service-urile auto, pana la productia de mobila de bucatarie (nu doar de dormitor, sufragerie – asa informativ cei care fac mobila de dormitor, fac si de bucatarie, asa se intampla in practica normala) si tot asa. Si ca sa inteleaga toata lumea despre ce vorbesc aici, prin sM 6.4 se puncteaza doar textile si pielarie, industrii creative si culturale – inclusiv mestesuguri, activitati in tehnologia informatiei, agroturism, servicii pentru populatia din spatiul rural, evident nu toate serviciile pentru populatia rurala si nu toate categoriile de industrii, doar industriile „creative”.

Si o sa va dau asa un exemplu simplu, vorbim despre mediul rural si despre ce ar fi nevoie in mediul rural. Pai activitatea principala in mediul rural este reprezentata de activitatea agricola, activitate pentru care ai nevoie de pesticide si produse agrochimice. Cod CAEN eligibil: Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice, insa neincadrat in sectorul cu potential de crestere, prin urmare nepunctata.

Acum ma intreb cum or fi calculat ei potentialul asta de crestere, de exemplu pentru mestesuguri. Oare asa de important sa fie potentialul de crestere pentru mestesuguri in comparatie cu o alta industrie (produse din lemn, dulgherie, parchet, hartie, carton, coloranti, vopsele,produse din sticla ori farmateutice, etc.)? Sa intelegem ca romanii au ei asa o pasiune pentru mestesug si sunt mari creatori in viata? Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca populatia din mediul rural activa in mestesuguri a cam imbatranit ea asa.

Si acum sa facem o simulare de punctaj:

– Solicitant: START-UP; cod CAEN al activitatii propuse prin proiect: Fabricarea sticlei plate (de ex.).

-Criterii de selectie:

1. Diversificarea activitatilor agricole a fermelor existente catre activitati agricole = 0 pct.

2. Sectoare cu potential de crestere = 0 pct.

3. Stimularea activitatilor turistice = 0 pct.

4. Intreprinderi existente la momentul depunerii, cu un minim de 2 ani – profit operational = 0 pct.

Ca si concluzie, din start eliminam toate start-upurile care nu se incadreaza intr-un sector cu potential de crestere. Si acum întrebarea este, oare discriminarea nu duce la conditii artificiale? Sa fie oare Agentia factorul declansator al conditiilor artificiale?

Pai nu stiu ce sa zic, daca ar fi conditii normale, pentru o tara aflata in dezvoltare, pe toate planurile, insist, nediscriminatorii, am mai vorbi despre conditii artificiale? Am mai avea indivizi care cauta tot tipul de tertipuri pentru a ajunge la finantare? Pai nu cred ca.

Criteriile de selectie, cel putin pentru masurile analizate pana acum de mine, nu sunt sincronizate cu realitatea romaneasca, si zau acum, nu as putea sa cred ca vin baietii de la UE si ne fac punctajele (hmm nu prea puteti da vina pe ei, cei drept cam pentru nimic asa, doar pe niste creiere luminate, atat de luminate incat toata tara asta se minuneaza de limitele lor, cu fiecare ghid aparut chiar).

Cel mai probabil o sa vorbim despre un Ghid in versiune consolidata, ca in cazul sM 4.1. in care sa mai reparam unele prostioare.

Si ca tot vorbim „despre un mit impamantenit asa de prin 2009 in mintea consultantilor” parca regulile nu se schimbau in timpul jocului? In cazul asta cum explicam versiunea „consolidata” a ghidului solicitantului pentru sM 4.1. in miezul sesiunii de depunere a proiectelor? Sa fie oare discriminare pentru cei care au depus proiecte pana acum? Pentru cei care s-au dat peste cap si au semnat contracte de arenda pe 10 ani pentru vegetal? Sa fie oare, sa fie oare?

Beneficiari trebuie sa respecte principiile tratamentului egal si a nediscriminarii la faza de achizitii in cazul organizarii de licitatii. Sesiunea de depunere a proiectului este tot un fel de licitatie, sa intelegem ca aceste principii nu se aplica si in cazul Agentiei?

In orice caz, aceste criterii de selectie o sa blocheze agentia in ultimele 2 luni de depunere si o sa depasim cu mult cele 47 de zile lucratoare de verificare. De ce? Pentru ca toate sesiunile deschise sunt pana in luna octombrie iar proiectele normale au punctaje de luna septembrie si octombrie, poate august in cel mai fericit caz. Cumva exemplu este concludent: sM 4.1 in 4 luni de sesiune 14 proiecte.

Spor la proiecte de succes!

Nu de putine ori ne-am amuzat pe seama faptului ca „romanul este bun la toate” si nu de putine ori am vazut destui „Dorei” la treaba.  Probabil ca asta a fost si ideea centrala la momentul intocmirii ghidurilor consultative pentru sM 6.2. si sM 6.4 – sprijinirea afacerilor non-agricole din mediul rural.

Conform Ghidurilor Consultative, pe care le puteti consulta pe site-ul afir.info,  se acorda un punctaj considerabil, pentru fermierii care doresc sa dezvolte si o activitate non-agricola (productie, servicii). Punctajul, cel putin in cazul sM 6.4. este suficient de mare – 30 de puncte, ceea ce va duce probabil la fermieri care vor produce mobila, ori vor deschide frizerii, ori se vor apuca de cusut si tot asa.

Un proiect de succes, asa cum am mai amintit de multe ori, presupune ca beneficiarul acestuia sa stie despre ce este vorba, sa aiba studii in domeniu, ori sa isi desfasoare activitatea in domeniul pentru care doreste sa aplice. Nu poti, pur si simplu, sa fii medic stomatolog, sa desfasori activitatea aceasta si dintr-o data sa iti faci o ferma de pasari. Daca tot iti faci bine meseria, de ce ai dori sa faci altceva?

La fel se intampla si in cazul fermierilor. Cei care desfasoara de ceva vreme o activitate agricola vor creste aceea activitate, nu se vor apuca de cusut, ori de produs sticle de plastic. Daca tot se doreste sustinerea fermierilor si aducerea unei plus valoare in cadrul unei ferme, de ex. , s-ar putea face ceva cu privire la finantarea procesarii (50% – fara posibilitate de majorare) si nu 90% finantare pentru fermieri care vor sa dezvolte o afacere non-agricola. Sau am ajuns cumva la o comasare a fasiilor de culturi pe care le tot vedem peste tot si chiar fermieri fac agricultura ca la carte si acum au nevoie de un fel de hobby?

Principiile de acordare a punctajelor sunt restrictive si nu sunt in concordanta cu realitatea Romaniei si a mediului rural. Solicitanti ideali nu exista, lucru dovedit si de faptul ca suntem deja la finalul celei de-a 3 a luni de sesiune si nu avem nici un proiect selectat, nici un raport de selectie (mi – e greu sa cred ca sunt prea multe proiecte in evaluare si experti nu mai fac fata si au nevoie si de cele 10 zile lucratoare suplimentare), clar nu au fost depuse proiecte, sau probabil ca si aia care au depus au fost rugati sa isi retraga proiectele din te miri ce aberatii sau „neintelegeri” ale expertilor.

Indiferent de facilitatea creata, depunere pe praguri de calitate, proiectele normale cu oameni normali din tara asta, vor ajunge sa depuna tot in ultimele 2 luni de sesiune. Si o sa va dau cateva exemple:

– sM 4.1. – max. 20 puncte pentru crearea de lanturi alimentare pentru sectorul vegetal. Probabil ca fermele vegetale mari vor dori sa investeasca in depozite, eventual procesare materie prima, porumb – malai sau grau – faina, insa la 50% finantare, fara posibilitate de majorare ma indoiesc.  Cele mai multe investitii in fermele vegetale sunt in achizitia de utilaje si echipamente, asa cum am vazut si in programul trecut, iar punctajul acestora este in jur de 45-35 puncte, ceea ce inseamna ultimele 2 luni de sesiune.

– sM 6.4. – 30 de puncte pentru fermieri, inregistrati in APIA cu min. 12 luni inainte de depunere, cu un statut minim de PFA.  Aici solicitanti sunt PFA-urile sau I.I-urile care au accesat M 141 si M 112 si acum doresc sa dezvolte o afacere in agroturism, de ex. Fara nici un fel de rautate, acesti oameni care au accesat acest tip de ajutor, nu vor avea posibilitatea sustinerii cofinantarii si iarasi vom ajunge in situatia din fostul exercitiu financiar – blocarea proiectelor din lipsa finantarii. Si aici cei care au o activitate existenta non-agricola si vor sa o modernizeze, de. ex producere de mobilier, pot depune proiecte in ultimele 2 luni de sesiune.

Si acum intrebarea este, cum usureaza agentia munca expertilor sai? Prin praguri de calitate! Si pragurile astea de calitate sunt in concordanta cu realitatea? NU.  Au fost o groaza de nereguli si greseli in programul trecut (asta ca tot suntem acuzati ca avem vedenii si ca nu au mai fost modificari in timpul jocului din 2009 :)):))) – da cum sa nu) si tot nu am invatat nimic, ghidurile sunt la fel de clare si transparente insa trufia este la locul ei.

Ca tot imi povestea cineva intr-o zi ca dle suntem schizofrenici, noi consultanti, si speriem degeaba oameni, ca regulile nu s-au mai schimbat din 2009! Cateva exemple asa, din ce imi trece acum repejor prin minte:

– in sesiunea din anul 2010, 2011 pentru M 313  s-a acordat punctajul pentru energia regenerabila in cazul investitiilor in baze de agrement, fapt modificat, printr-o nota interna in sesiunea din 2012.

– cap tractor – eligibil la momentul depunerii cererii de finantare, dosarelor de achizitii si transformat in neeligibil in momentul decontarii

– Si despre ” conditii artificiale” ce imi mai spuneti?? Astea ce mai sunt? Modificari ori lipsa de bun simt? Si tot asa, exemple sunt multe insa timpul trece, vezi mai departe alte prostii si uiti.

Insa sfatul meu pentru toti cei interesati in accesarea fondurilor europene este sa aveti nervi tari si multa rabdare, birocratia este multa si multa obraznicie, insa cu ceva mai multa rabdare lucruri extraordinare pot fi realizate.