Mult asteptatele ghiduri pentru activitatile non-agricole 6.4 si 6.2 si-au facut aparitia, evident in urma anuntului de licitatie, ca doar asa facem in ultimul timp, intai anuntam si dupa dam materialul clientului.
Si cum totul se analizeaza la cald in ultimul timp, trebuie sa începem o oarecare dezbatere si evident sa ne spunem punctul de vedere, asa consultanti necunoscatori cum suntem noi.
Punctul cel mai sensibil, începând chiar cu sM 6.1. si 4.1., este reprezentat de criteriile de selectie. Acu fara nici un fel de rautate, dar sunt facute in asa fel incat deja avem o super dezvoltare a mediului rural si au mai ramas asa unele mici puncte de finalizat (gen. textile si mestesuguri). Zau asa, mediul rural nu are nevoie doar de un fel de investitie, pe care voi, cei care nu ati vazut o cultura de tomate in viata voastra, ori mai aveti si tupeul sa mergeti la vizite pe teren si in urma vizitarii un sere de tomate sa intrebati ” bine bine am vazut tomatele da rosiile unde sunt”, asta asa ca un fel de paranteza, v-o imaginati. Mediul rural romanesc are nevoie de orice investitie care poate aduce un plus de venituri la bugetul local, de la service-urile auto, pana la productia de mobila de bucatarie (nu doar de dormitor, sufragerie – asa informativ cei care fac mobila de dormitor, fac si de bucatarie, asa se intampla in practica normala) si tot asa. Si ca sa inteleaga toata lumea despre ce vorbesc aici, prin sM 6.4 se puncteaza doar textile si pielarie, industrii creative si culturale – inclusiv mestesuguri, activitati in tehnologia informatiei, agroturism, servicii pentru populatia din spatiul rural, evident nu toate serviciile pentru populatia rurala si nu toate categoriile de industrii, doar industriile „creative”.
Si o sa va dau asa un exemplu simplu, vorbim despre mediul rural si despre ce ar fi nevoie in mediul rural. Pai activitatea principala in mediul rural este reprezentata de activitatea agricola, activitate pentru care ai nevoie de pesticide si produse agrochimice. Cod CAEN eligibil: Fabricarea pesticidelor şi a altor produse agrochimice, insa neincadrat in sectorul cu potential de crestere, prin urmare nepunctata.
Acum ma intreb cum or fi calculat ei potentialul asta de crestere, de exemplu pentru mestesuguri. Oare asa de important sa fie potentialul de crestere pentru mestesuguri in comparatie cu o alta industrie (produse din lemn, dulgherie, parchet, hartie, carton, coloranti, vopsele,produse din sticla ori farmateutice, etc.)? Sa intelegem ca romanii au ei asa o pasiune pentru mestesug si sunt mari creatori in viata? Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca populatia din mediul rural activa in mestesuguri a cam imbatranit ea asa.
Si acum sa facem o simulare de punctaj:
– Solicitant: START-UP; cod CAEN al activitatii propuse prin proiect: Fabricarea sticlei plate (de ex.).
-Criterii de selectie:
1. Diversificarea activitatilor agricole a fermelor existente catre activitati agricole = 0 pct.
2. Sectoare cu potential de crestere = 0 pct.
3. Stimularea activitatilor turistice = 0 pct.
4. Intreprinderi existente la momentul depunerii, cu un minim de 2 ani – profit operational = 0 pct.
Ca si concluzie, din start eliminam toate start-upurile care nu se incadreaza intr-un sector cu potential de crestere. Si acum întrebarea este, oare discriminarea nu duce la conditii artificiale? Sa fie oare Agentia factorul declansator al conditiilor artificiale?
Pai nu stiu ce sa zic, daca ar fi conditii normale, pentru o tara aflata in dezvoltare, pe toate planurile, insist, nediscriminatorii, am mai vorbi despre conditii artificiale? Am mai avea indivizi care cauta tot tipul de tertipuri pentru a ajunge la finantare? Pai nu cred ca.
Criteriile de selectie, cel putin pentru masurile analizate pana acum de mine, nu sunt sincronizate cu realitatea romaneasca, si zau acum, nu as putea sa cred ca vin baietii de la UE si ne fac punctajele (hmm nu prea puteti da vina pe ei, cei drept cam pentru nimic asa, doar pe niste creiere luminate, atat de luminate incat toata tara asta se minuneaza de limitele lor, cu fiecare ghid aparut chiar).
Cel mai probabil o sa vorbim despre un Ghid in versiune consolidata, ca in cazul sM 4.1. in care sa mai reparam unele prostioare.
Si ca tot vorbim „despre un mit impamantenit asa de prin 2009 in mintea consultantilor” parca regulile nu se schimbau in timpul jocului? In cazul asta cum explicam versiunea „consolidata” a ghidului solicitantului pentru sM 4.1. in miezul sesiunii de depunere a proiectelor? Sa fie oare discriminare pentru cei care au depus proiecte pana acum? Pentru cei care s-au dat peste cap si au semnat contracte de arenda pe 10 ani pentru vegetal? Sa fie oare, sa fie oare?
Beneficiari trebuie sa respecte principiile tratamentului egal si a nediscriminarii la faza de achizitii in cazul organizarii de licitatii. Sesiunea de depunere a proiectului este tot un fel de licitatie, sa intelegem ca aceste principii nu se aplica si in cazul Agentiei?
In orice caz, aceste criterii de selectie o sa blocheze agentia in ultimele 2 luni de depunere si o sa depasim cu mult cele 47 de zile lucratoare de verificare. De ce? Pentru ca toate sesiunile deschise sunt pana in luna octombrie iar proiectele normale au punctaje de luna septembrie si octombrie, poate august in cel mai fericit caz. Cumva exemplu este concludent: sM 4.1 in 4 luni de sesiune 14 proiecte.
Spor la proiecte de succes!
Nu de putine ori ne-am amuzat pe seama faptului ca „romanul este bun la toate” si nu de putine ori am vazut destui „Dorei” la treaba. Probabil ca asta a fost si ideea centrala la momentul intocmirii ghidurilor consultative pentru sM 6.2. si sM 6.4 – sprijinirea afacerilor non-agricole din mediul rural.
Conform Ghidurilor Consultative, pe care le puteti consulta pe site-ul afir.info, se acorda un punctaj considerabil, pentru fermierii care doresc sa dezvolte si o activitate non-agricola (productie, servicii). Punctajul, cel putin in cazul sM 6.4. este suficient de mare – 30 de puncte, ceea ce va duce probabil la fermieri care vor produce mobila, ori vor deschide frizerii, ori se vor apuca de cusut si tot asa.
Un proiect de succes, asa cum am mai amintit de multe ori, presupune ca beneficiarul acestuia sa stie despre ce este vorba, sa aiba studii in domeniu, ori sa isi desfasoare activitatea in domeniul pentru care doreste sa aplice. Nu poti, pur si simplu, sa fii medic stomatolog, sa desfasori activitatea aceasta si dintr-o data sa iti faci o ferma de pasari. Daca tot iti faci bine meseria, de ce ai dori sa faci altceva?
La fel se intampla si in cazul fermierilor. Cei care desfasoara de ceva vreme o activitate agricola vor creste aceea activitate, nu se vor apuca de cusut, ori de produs sticle de plastic. Daca tot se doreste sustinerea fermierilor si aducerea unei plus valoare in cadrul unei ferme, de ex. , s-ar putea face ceva cu privire la finantarea procesarii (50% – fara posibilitate de majorare) si nu 90% finantare pentru fermieri care vor sa dezvolte o afacere non-agricola. Sau am ajuns cumva la o comasare a fasiilor de culturi pe care le tot vedem peste tot si chiar fermieri fac agricultura ca la carte si acum au nevoie de un fel de hobby?
Principiile de acordare a punctajelor sunt restrictive si nu sunt in concordanta cu realitatea Romaniei si a mediului rural. Solicitanti ideali nu exista, lucru dovedit si de faptul ca suntem deja la finalul celei de-a 3 a luni de sesiune si nu avem nici un proiect selectat, nici un raport de selectie (mi – e greu sa cred ca sunt prea multe proiecte in evaluare si experti nu mai fac fata si au nevoie si de cele 10 zile lucratoare suplimentare), clar nu au fost depuse proiecte, sau probabil ca si aia care au depus au fost rugati sa isi retraga proiectele din te miri ce aberatii sau „neintelegeri” ale expertilor.
Indiferent de facilitatea creata, depunere pe praguri de calitate, proiectele normale cu oameni normali din tara asta, vor ajunge sa depuna tot in ultimele 2 luni de sesiune. Si o sa va dau cateva exemple:
– sM 4.1. – max. 20 puncte pentru crearea de lanturi alimentare pentru sectorul vegetal. Probabil ca fermele vegetale mari vor dori sa investeasca in depozite, eventual procesare materie prima, porumb – malai sau grau – faina, insa la 50% finantare, fara posibilitate de majorare ma indoiesc. Cele mai multe investitii in fermele vegetale sunt in achizitia de utilaje si echipamente, asa cum am vazut si in programul trecut, iar punctajul acestora este in jur de 45-35 puncte, ceea ce inseamna ultimele 2 luni de sesiune.
– sM 6.4. – 30 de puncte pentru fermieri, inregistrati in APIA cu min. 12 luni inainte de depunere, cu un statut minim de PFA. Aici solicitanti sunt PFA-urile sau I.I-urile care au accesat M 141 si M 112 si acum doresc sa dezvolte o afacere in agroturism, de ex. Fara nici un fel de rautate, acesti oameni care au accesat acest tip de ajutor, nu vor avea posibilitatea sustinerii cofinantarii si iarasi vom ajunge in situatia din fostul exercitiu financiar – blocarea proiectelor din lipsa finantarii. Si aici cei care au o activitate existenta non-agricola si vor sa o modernizeze, de. ex producere de mobilier, pot depune proiecte in ultimele 2 luni de sesiune.
Si acum intrebarea este, cum usureaza agentia munca expertilor sai? Prin praguri de calitate! Si pragurile astea de calitate sunt in concordanta cu realitatea? NU. Au fost o groaza de nereguli si greseli in programul trecut (asta ca tot suntem acuzati ca avem vedenii si ca nu au mai fost modificari in timpul jocului din 2009 :)):))) – da cum sa nu) si tot nu am invatat nimic, ghidurile sunt la fel de clare si transparente insa trufia este la locul ei.
Ca tot imi povestea cineva intr-o zi ca dle suntem schizofrenici, noi consultanti, si speriem degeaba oameni, ca regulile nu s-au mai schimbat din 2009! Cateva exemple asa, din ce imi trece acum repejor prin minte:
– in sesiunea din anul 2010, 2011 pentru M 313 s-a acordat punctajul pentru energia regenerabila in cazul investitiilor in baze de agrement, fapt modificat, printr-o nota interna in sesiunea din 2012.
– cap tractor – eligibil la momentul depunerii cererii de finantare, dosarelor de achizitii si transformat in neeligibil in momentul decontarii
– Si despre ” conditii artificiale” ce imi mai spuneti?? Astea ce mai sunt? Modificari ori lipsa de bun simt? Si tot asa, exemple sunt multe insa timpul trece, vezi mai departe alte prostii si uiti.
Insa sfatul meu pentru toti cei interesati in accesarea fondurilor europene este sa aveti nervi tari si multa rabdare, birocratia este multa si multa obraznicie, insa cu ceva mai multa rabdare lucruri extraordinare pot fi realizate.
O idee, un proiect si munca colosala, cam astea ar fi ingredientele unei afaceri de succes finantata din fonduri europene in Romania.
Proiectul intocmit, sau mai pe intelesul tuturor cererea de finantare, trebuie sa respecte toate conditiile si prevederile ghidului solicitantului, a manualelor de procedura si bineinteles legislatia nationala si europeana in vigoare.
Insa, inainte de toate, primul document cu care un potential solicitant sau un consultant intra in contact este ghidul solicitantului. Evident ca in urma lecturarii acestuia persoana in cauza ar trebuie sa aiba foarte clar in minte toate aspectele si sa poata trece la treaba fara nici un fel de indoiala. Dar ce ne facem atunci cand in loc de claritate, ceata devine si mai densa si paranoia ia locul logicii? Evident noi, romanii, avem un stil special de a numara de la 1 la 10 ori de a scrie ” Ana are mere”. Stiu suntem speciali, din 2 cuvinte putem face 9, si din 10 pagini 30. Insa acest atuu al nostru ne ajuta de fiecare data?
Modul in care citim, recitim si interpretam informatiile din ghidul solicitantului ori din manualele de procedura nu coincid intocmai cu ceea ce a dorit ministerul de resort sa transmita. Desi cu toti vorbim si intelegem aceeasi limba, socoteala de acasa nu se potriveste intocmai cu ceea din targ.
Responsabilitatea noastra a celor care intocmim proiecte este sa intrebam si sa clarificam unele aspecte ce pot fi decisive pentru eligibilitatea unui proiect, dar ce te faci atunci cand nu stii pe cine sa intrebi ori raspunsul primit este o ridicare din umeri sau mai nou neasumarea responsabilitatii.
Acest gen de atitudine devine o problema tot mai activa pe care institutiile statului o au. Si intamplarea suna cam asa: O buna cunostinta de a mea trece la intocmirea cererii unice de plata pentru subventiile APIA si evident omul citeste materiale informative si ajunge la concluzia ca are nevoie de clarificari. Prima oprire: primaria. Raspunsul primarului si a persoanelor implicate ” Mai nu stim nimic, deocamdata totul este neclar, dar mergi tu la APIA judetean si vezi ce spun, cum se rezolva speta respectiva si vii sa ne spui si noua”. A2a oprire: raspunsul persoanei insarcinate sa se ocupe de cererea lui de plata „Nu stiu si nici nu iti pot da un raspuns pentru ca nu stiu clar si apoi daca iti dau un raspuns si nu e bine, este vina mea. Si intr-un final trebuie sa stii legislatia in vigoare si sa te documentezi, nu sa vii si sa pretinzi raspusuri. Mai bine mergi si intreaba la APIA judetean”. A 3a oprire: Apia judetean – omul primeste o speta de rezolvare. Acum intreb si eu, ca un bun roman si platitor de taxe:)), mai nene dar daca tot nu stiti si va este frica, noi ce ar trebui sa facem? Pe bune am ajuns de rasul – plansul. Nimeni nu stie nimic, in primarii este o vraiste totala si in restul institutiilor la fel. Acum avem o lege, maine alta, poimaine revenim la prima. Oki, am inteles suntem in restructurare de vreo 25 de ani, dar mai dureaza mult? Adica atunci cand a inceput restructurarea acestui stat eram de jumatate de metru si acum am fire de par alb in cap si voi in acelasi stadiu sunteti? Sper ca macar pe vremea cand copilul meu va avea jumatate de metru sa avem si noi un sistem functional.
O alta uimire a mea, chiar de astazi, este un reportaj din emisiunea Viata satului, foarte interesanta de multe ori, recomand. Motivul zazaniei nu prea conteaza insa pozitiile celor 2 tabere sunt dementiale. Prima tabara – legumicultorii din zona Matca, suparati nevoie mare pe minister pentru noile carnete pe care trebuie sa le aiba la vanzare. Pe langa fuga de fiscalizare sau cum o mai numi-o ministerul, vorbim, destul de clar, de faptul ca oamenii sunt foarte prost informatii si nu li se explica de ce trebuie sa faca asa, care sunt beneficiile si avantajele si mai presus de toate ce trebuie sa faca, cum se aplica legea. Oamenilor li se ofera informatii trunchiate si atat. Intr-un fel este de inteles, cei mai multi oameni de acolo, nu sunt scoliti, nu inteleg termeni de om cu scoala. Pentru ei clar trebuie sa faci un minim efort si sa explici cum trebuie, asta daca vrei sa respecte legea si nu sa caute modalitati sa o incalce. A2a tabara: secretarul de stat Dumitru Daniel Botănoiu, raspunsuri clare si la obiect privind toate intrebarile legumicultorilor, insa la fiecare raspuns „asa cum prevede legea” sau ” asa cum este stipulat in lege”. Analizand raspunsurile omului este clar ca prevederea legala este una buna, insa termeni legislativi greu de inteles mai departe de Bucuresti. Pai mai nene exista 2 rezolvari: 1. scrie legislatie clara, scurta si cuprinzatoare pe intelesul tuturor sau macar a oamenilor din primarii (pentru ca ei sunt cei care trebuie sa iti predea informatia mai departe) sau 2. ia si scoleste toti oameni din institutiile de resort, daca vrei sa fii inteles.
Si pentru ca am plecat de la ghidul solicitantului si am ajuns la exemple concludente din tara noastra draga, sa revenim, zic! Parcursul informatiilor din ghidul solicitantul este cam asa: probabil pleaca de la o idee clara si normala insa prost asezata in pagina (eu chiar sper ca este asa si nu soparlitze) si ajung la destinatar sub zeci de mii de forme si idei. De exemplu, in piata inca este o neclaritate cu privire la definitia tanarului fermier din ghidul 4.1. Fiecare citeste si interpreteaza dupa cum ii tuna, insa problema este ca agentia a observat ca exista o neclaritate in acest sens si da un raspuns clarificator. Evident in acelasi stil. Si lasand la o parte toate parerile si de o parte si de cealalta, eu nu inteleg de ce un proiect trebuie sa fie „la noroc”. Adica in mintea logica a omului: avem conditii clare, le indeplinim, suntem eligibili. De ce trebuie sa facem analiza textuala? De ce trebuie sa ne intrebam ” da oare aici ce a vrut sa spuna poetul”. Pe bune acum nu activam in domeniul literaturii si a filosofiei, avem nevoie de informatii clare de la voi nu din interpretarile noastre. Si este absolut normala solicitarea noastra. Nu este nimic nelalocul lui sau in afara legii.
Pentru ca sperantele devin din ce in ce mai slabe, si pentru ca nu am invatat nimic din experienta anilor trecuti(probabil ca am pierdut altruismul si dorinta de munca), sfatul meu pentru toti cei care doresc sa acceseze fonduri europene este sa nu va temeti sa intrebati! O sa aveti o surpriza atunci cand nu veti avea un raspuns (pentru ca nici ei nu il au), insa continuati cu intrebarile, nu mai depuneti proiecte „lasa ca merge si asa” pentru ca inainte mult mai este si surprizele vor fi mai dureroase mai tarziu.
Odata cu publicarea Ghidului solicitantului final si a Start-ului pentru sesiunea de depunere proiecte deschisa pana in luna octombrie sau pana la depasirea plafonului anual alocat, am inceput cu toti sa citim/recitim informatiile disponibile. In acest articol as dori sa atrag atentia asupra unor mici „soparlitze” marca AFIR.
1. Cererea de finantare. In mare isi pastreaza aceeasi forma cu care ne-am obisnuit insa au mai aparut unele declaratii pe proprie raspundere menite sa puna la adapost Agentia. Ca si exemple:
– pct. 5 Declar ca eu si organizatia mea (asociatie sau intreprindere) nu suntem intr-unul din urmatoarele cazuri: (…)Incercarea de a obtine informatii confidentiale sau de influentare a Agentiei in timpul procesului de evaluare a proiectului si nu voi face presiuni la adresa evaluatorului. Mda.
– pct 7 Declar că asociaţii solicitantului nu au în derulare alte proiecte finanţate prin FEADR în cadrul aceleiaşi submăsuri. Aici as dori sa atrag atentia asupra conditiilor artificiale, sau a actionariatului respectiv administrator. Depunerea unui alt proiect este posibila dupa finalizarea primului.
– pct 14 Declar pe propria raspundere ca dosarul cererii de finantare in original, va fi identic cu dosarul cererii de finantare depus on line. In caz contrar, proiectul nu va fi contractat. Atentie la cum completati dosarul cererii de finantare si pastrati cu sfintenie ceea ce incarcati pe site.
– pct 15 In cadrul acestui punct solicitantul ia la cunostinta faptul ca ghidul solicitantului in forma actuala nu este chiar aprobat de Comisia Europeana si ca poate suferi unele mici modificari/completari. In cazul in care acest lucru se va intampla solicitantul este obligat sa isi actualizeze proiectul conform solicitarilor iar in caz de refuz isi va retrage proiectul. Aici nu mi se pare o abordare corecta din partea Ministerului in sensul in care lasa potentiali solicitanti sa gaseasca singuri aceasta informatie in Cererea de Finantare fara a face vreo alta mentiune in alt loc. Dar fiind prezenta in cerere, agentia este acoperita.
– pct 17 Va luati angajamentul ca in termen de max. 90 de zile de la data primirii notificarii de selectare a proiectului sa prezentati dovada cofinantarii si sunteti de accord cu blocarea a 50% din val. acesteia in cazul in care vorbim despre extras de cont. Desigur aveti si posibilitatea prezentarii unui contract de credit, insa aici vad foarte multe reticente din partea bancilor in a aproba credita fara existenta unui contract de finantare.
2. Studiul de fezabilitate. Sincer arata urat rau acel model si este si ciudat structurat insa ca si noutate pentru noi consultanti – Analiza cost beneficiu. Adio Prognoze financiare:)).
3. Ghidul Solicitantului. Ca si noutati sau clarificari mai degrab:
– Lantul alimentar nu este un proiect integrat, in intelesul maririi cu 20% a bazei de ajutor de 50%. Lantul alimentar presupune productie – procesare si comercializare, insa bugetul va fi impartit in 2: 1 bucata buget productie ce poate fi majorat pana la 90% (doar daca avem un tanar fermier in intelesul M6.1., daca vorbim despre agromediu si agricultura ecologica insa intreaga exploatatie nu doar o parte si daca ne aflam in zona cu constrangeri naturale ori specifice) si 1 bucata buget comercializare + productie care presupune ajutor de 50% pt IMM si 40% pentru restul categoriilor de beneficiari. Aici eu am o intrebare scurta: CUM sprijina MADR crearea de lanturi alimentare?? Mie mi s-ar fi parut corect ca lantul alimentar sa fie inclus in categoria proiectelor integrate si oameni sa fie sustinuti intradevar prin ghid sa se dezvolte si sa dezvolte astfel de circuite nu doar asa sa vedem la TV ca se sprijina lanturile alimentare dar de fapt ioc. Insa probabil, ei considera ca sprijina lanturile alimentare prin punctaj – lanturile alimentare primesc un punctaj destul de bun, ce face diferenta. Eu ma gandeam ca daca vorbim despre sprijin vorbim despre intensitatea sprijinului.
– La nivel de documente depuse in momentul depunerii cererii de finantare este obligatorie doar depunerea documentului de la mediu iar documentele DSV si DSP se vor depune la faza de contractare, la fel si adresa cu contul bancar si dovada cofinantarii.
– In ceea ce priveste irigatiile, acolo se vede clar sprijinul acordat acestor investitii..:)). Murim de sete numai citind.
– Vizitele pe teren la nivel de cerere de finantare se vor efectua doar pentru proiectele care presupun modernizari. De asemenea evaluarea cererilor de finantare pentru C+ M se va efectua de catre CRFIR.
Recomadarea mea este sa cititi cu atentie Ghidul Solicitantului, cererea de finantare si restul de documente disponibile. Nu va aruncati sa depuneti proiecte fara a avea clarificate toate aspectele deoarece redepunerea este posibila o singura data. De asemenea atentie la calcularea punctajului, la evaluarea eligibilitatii proiectului si la calcularea ajutorului nerambursabil.
In rest, sa auzim de cat mai multe Proiecte de Succes!
Un pilon foarte important in dezvoltarea acestei tari l-a reprezentat, il reprezinta si cu siguranta il va reprezenta, agricultura romaneasca. De ce? Pentru ca omul are nevoie de hrana pentru a supravietui, si pentru ca in Romania agricultura reprezinta o sursa inca neexploatata de obtinere a veniturilor. Cat de mult sunt constiente institutiile publice cu privire la acest aspect, ramane de vazut.. sau cel putin le mai acordam o sansa in perioada 2014-2020.
Si pentru ca tot vorbim despre perioada 2014-2020, sa vorbim despre ce ofera noul PNDR fermierilor romani, acelora care isi doresc sa isi infiinteze o exploatatie agricola sau sa o modernizeze pe ceea existenta.
Prin prisma celor mentionate mai sus o sa incerc intr-un mod concis si clar sa va prezint Sub – Masura 4.1 – Investitii in active fixe:
– Aceasta masura este un echivalent nou al vechii Masuri 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole, pentru cei care au mai cochetat cu fondurile europene sau macar au fost interesti despre subiect, masura era destinata realizarii de investii in ferme vegetale si zootehnice. Ajutorul nerambursabil este destinat fermierilor organizati in PFA, II, IF, SNC, SCS, SA, SCA, SRL, SC cu capital privat, Societate agricola, Societate cooperativa agricola, Cooperativa agricola, grupuri de producatori si mai nou Institutele de cercetare – dezvoltare, centrele si statiunile de cercetare in domeniul agricol, ce doresc sa realizeze investitii in domeniul agricol, ca de ex: construire/modernizare ferme zootehnice, sere si solarii, infiintare/modernizare ferme vegetale, investii in irigatii, ciupercarii, struguri de masa si culture perene, etc..
– Dimensiunea exploatatiei minim acceptata trebuie sa fie de 8.000 SO si se calculeaza pe baza datelor din APIA/Registrul ANSVSA pentru fermele existente respectiv pe baza datelor rezultate in urma implementarii proiectului pentru cele noi.
– Aceasta masura functioneaza pe principiul decontarii cheltuielilor eligibile si de aceea in termen de 3 luni de la primirea notificarii de selectie si semnare contract de finantare, beneficiarul trebuie sa faca dovada cofinantarii – extras de cont si/sau contract de credit. Initial la cererea de finantare beneficiarul depune doar o declaratie prin care isi asuma raspunderea asigurarii cofinantarii. Legat de extrasul de cont, exista o noutate, sau mai exact un fel de „sa pazim copilul sa nu il loveasca drobul de sare”, si anume banca va bloca 50% din valoare confinantarii pentru a fi folosita doar pentru proiect. Citat din Ghid „ Aceste sume vor fi deblocate numai pe baza instructiunilor beneficiarilor, confirmate de AFIR„, cu alte cuvinte, simplu, scurt si la obiect, dragi oameni dispuneti de sume pentru asigurarea cofinantarii, puteti depune proiecte, in caz contrar mai bine nu. Masura buna sau nu, ramane de vazut.
– La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul trebuie sa prezinte document DSV, DSP sau Mediu, asadar se pastreaza avizele clasice si in niciun caz nu vorbim despre reducerea numarului de documente solicitate, nici macar a banalului certificat constatator, in conditiile in care AFIR beneficiaza de acces RECOM.
– O alta fraza pierduta in ghid, menita sa treaca neobservata este ” Solicitantul va demonstra ca profitul mediu anual (ca medie la ultimilor trei ani fiscali) nu depaseste de 4 ori valoarea sprijinului solicitat„. Atentie in cazul fostilor beneficiari sau a potentialilor solicitanti cu societati dezvoltate.
– In ceea ce privesc criteriile de selectie avem: principiul dimensiunii exploatatiei, sector prioritar, lant alimentar integrat, asocierea fermierilor (primesc punctaj la acest criteriu doar grupurile de producatori), potentialul agricol al zonei, nivelul studiilor in domeniul agricol, soiuri/ rase autohtone (doar daca vorbim despre proiecte in modernizare). In programul anterior acordarea punctajelor revenea AFIR, insa au zis sa le mai dam o mana de ajutor si sa ne auto-evaluam punctajul proiectului. Dar nu orisicum, ci cat mai obiectiv posibil, iar in cazul in care avem o eroare mai mare de 20%, evaluarea proiectului va fi mutata in ultima luna a anuntului de licitatie.
– Intensitatea sprijinului difera in functie de marimea exploatatiei agricole si acel procentaj de 90 % va fi pe alocuri atins (probabil ca ministerul a cautat o forma de „pace” cu CE, care nu si-a manifestat bucuria pentru acest procent si o forma de spalare a rusinii cu beneficiarii). Baza de ajutor de 50 % este doar in cazul fermelor mai mici de 500.000 SO si poate creste cu cate 20 procente in urmatoarele cazuri:
1. tineri fermieri – aici as vrea sa acordati o mai mare atentie textului, nu mai este la fel de usor ca in programul precedent si prevad niste minti luminate judetene care vor cauta ele sa faca analiza nodului in papura.
2. zone cu constrageri naturale sau specifice.
3. proiecte integrate, si aici vorbim despre productie – procesare iar comercializare doar daca se doreste (pentru aceasta ramura sunt eligbile punctele de vanzare de la poarta fermei sau rulotele alimentare – aici as vrea sa vad interpretarea mintii luminate care a gandit acest aspect).
4. agricultura ecologica sau agromediu.
5. operatiuni sprijinite in cadrul PEI, insa de aceasta majorare beneficiaza doar solicitanti care aplica in cadrul masurii 16.1.
In orice caz veti putea beneficia de sprijin de max.90% doar in cazul in care exploatatia este pana in 250.000 SO iar pentru fermele cu dimensiune intre 250.000 SO – 500.000 SO maxim 70%. Intelegeti de ce va spun ca este un fel de praf in ochi aceea lauda de 90%. Iar in cazul in care depasiti 500.000 SO baza este de 30% si nu veti putea depasi 50%. Asadar, nu ganditi la scara mare:)).
– In rest as dori sa va mai spun ca modalitatea de depunere va fi numai online si se incearca o schimbare a modului de implementare a proiectelor.
– Foarte important este atunci cand doriti sa deveniti beneficiar al PNDR sa va implicati in realizarea proiectului dvs., sa va documentati cu privire la tot ce are legatura cu proiectul dvs., sa cunoasteti afacerea pe care doriti sa o desfasurati. Fac aceste precizari intrucat in vechiul program au fost unele probleme care ar fi bine sa nu se mai repete, iar beneficiari au fost acuzati de „lipsa de interes si de documentare”. Tocmai prin prisma acestui lucru la pagina 32 din ghid: „Beneficiarul trebuie sa depuna din proprie initiativa toate eforturile pentru a lua cunostinta de toate informatiile publice referitoare la masura pentru care depune proiectul in cadrul PNDR 2014-2020 in vederea selectarii pentru finantare, astfel incat sa cunoasca toate drepturile si obligatiile prevazute in contractul de finantare inainte de semnarea acestuia.” Acum sincer este un pic de cinism din partea AFIR sa faca asemenea afirmatii, in conditiile in care, ea insasi habar nu avea despre conditiile artificiale, cap-tractor, intreprinderi legate, energia regenerabila eligibila sau nu pentru baze de agrement. De asemenea sper ca beneficiarului ii vor fi aduse la cunostinta si toate notele interne, adrese si raspunsuri catre unii solicitanti care se aplica si in cazul lor. Sper sincer la mai multa responsabilitate juridica din partea acestei institutii.
In orice caz despre aceasta masura sunt multe aspecte de clarificat, detaliat, lamurit, insa sa nu uitam ca facem analize pe baza unor draft-uri si orice continut al acestora poate suferi modificari.
De asemenea un aspect foarte important este ca ultimele 2 articole nu urmaresc promovarea activitatii AFIR, sau cumva stergerea aberatiilor spuse si facute de aceasta institutie. Nici nu urmaresc prezentarea intr-un mod iluzionist a fondurilor europene destinate agriculturii (de asta se ocupa cu succes oameni de vaza). Doresc ca prin aceste articole solicitantii sa fie constienti de ceea ce inseamna fondurile europene, sa gandeasca investitii pe care le pot realiza si mai ales cum.
O primavara energica,
In atentia tuturor tinerilor interesati de dezvoltarea agriculturii romanesti,
Programul National pentru Dezvoltarea Rurala 2014-2020 ne aduce in dar o submasura destinata tinerilor fermieri ce doresc sa se instaleze pentru prima data intr-o exploatatie agricola. Pentru a putea beneficia de acest ajutor nerambursabil, potentiali solicitanti ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
1. Inregistrarea tanarului fermier ca microintreprindere/intreprindere mica cu maximum 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare. (In traducere: Autorizarea persoanei fizice in PFA sau infiintarea unei Intreprinderi Individuale, respectiv SRL – asociat unic si administrator cu max. 24 de luni inainte de depunerea cererii de finantare.)
2. Inscrierea in Registrul APIA si depunerea cererii de plata pentru subventie – anul 2015. (In prezent nu a fost deschisa „sesiunea de primire a solicitarilor pentru obtinerea subventiilor acordate prin APIA”, insa unele zvonuri vorbesc de mijlocul lunii martie. Noutatea acestui an consta in faptul ca va fi o singura cerere de plata atat pentru crescatorii de animale cat si pentru cei ce activeaza in domeniul vegetal. Astfel toti tinerii fermieri trebuie sa aiba in vedere faptul ca planul de cultura/zootehnic declarat in acest an reprezinta baza pentru stabilirea dimensiunii exploatatiei agricole. Dimensiunea exploatatiei agricole minim acceptata este de 12.000 SO. Pentru cei inca nefamiliarizati cu „SO”, va informez ca reprezinta o modalitate de evaluare valorica a exploatatiei voastre, sau vechea modalitate „UDE”. In acest sens pe site-ul MADR- Dezvoltare rurala – Programare 2014-2020 exista o documentatie intitulata Coeficienti calcul UDE si tipologie Agricola, cu ajutorul careia veti putea stabili dimensiunea exploatatiei voastre. Un exemplu simplu este: Legume proaspete, pepeni si capsuni – in camp = 7.113,49 Euro/ha. Pentru a indeplini dimensiunea minima de 12.000 SO ar trebui sa aveti inscris la APIA, in numele PFA, II sau SRL, o suprafata de 1,70 ha legume in camp.
3. Un alt aspect foarte important este modalitate de instalare in exploatatie sau mai exact cum ati intrat in posesia terenului/cladirilor/animalelor. In ceea ce priveste terenurile agricole vorbim despre vanzare-cumparere (cel mai simplu si cel mai clar pentru orice expert), arenda (aici ar trebui sa aveti in vedere preluarea unei intregi exploatatii de la cedent), concesiune sau donatie. In cazul in care va instalati intr-o exploatatie zootehnica ar trebui sa aveti in vedere documente doveditoare pentru cladirile destinate cresterii animalelor.
4. Conditii de eligibilitate. In ceea ce priveste conditiile de eligibilitate o sa vi le enumar pe cele mai „sensibile”:
– Solicitantul are domiciliul stabil intr-una dintre unitatile administrativ teritoriale pe teritoriul careia se afla exploatatia.
– Solicitantul devine fermier activ in termen de 18 luni de la data instalatii; ( In prezent se afla in curs de aprobare o hotarare de guvern pentru „definirea termenului” – Insa in principiu trebuie sa va lucrati terenului si sa va autorizati)
– Solicitantul demostreaza, inaintea celei de-a 2 a transe de plata, imbunatatirea performantelor economice ale exploatatiei, prin productie proprie comercializata in procent de min. 20% din valoare primei transe (conditia se verifica in max. 3 ani de la contractare). Aici o sa fac unele precizari: Dvs. o sa primiti ajutorul in 2 transe: prima transa se acorda dupa semnarea deciziei de finantare si este de 75 % din valoarea ajutorului si cea de a2a dupa indeplinirea actiunilor mentionate in planul de afaceri, restul de 25%. Pentru primirea celei de a2a transe, beneficiarul intocmeste un dosar cerere de plata, la care se ataseaza documentele doveditoare pentru dovedirea actiunilor mentionate in planul de afaceri (contract de vanzare-cumparare + extras de carte funciara pentru achizitionarea de teren, contract de vanzare-cumparare+factura+op+extras de cont pentru bunuri, si multe documente in cazul unor cladiri). Lunga paranteza, insa sa ne intoarcem de unde am plecat – productie proprie comercializata de min. 20% din valoarea primei transe. De exemplu: in cazul in care aveti de primit un ajutor de 50.000 euro, prima transa este de 37.500 euro iar productia comercializata de dvs. trebuie sa fie de min. 7.500 euro.
– Solicitantul nu detine concomitent un alt loc de munca in afara UAT in care este situata exploatatia sau a zonei limitrofe. (Aici o sa incerc sa ma abtin de la comentarii privind absurditatea acestei conditii si o sa va explic unde aveti voie sa munciti:)). Asadar un alt job puteti avea in comuna unde este exploatia, in comunele vecine sau in cel mai apropiat oras. Mai departe va las pe voi sa faceti niste calcule si sa va formati niste pareri).
La final de articol as dori sa mentionez ca textul de mai sus este creat pe baza unui DRAFT din luna decembrie 2014 iar in prezent nu exista un acord al Comisiei Europene pentru el. Astfel acesta poate suferi unele modificari.
O primavara energica,
Nu sunt specialist, nici nu am privit niciodata lucrurile printr-o asemenea prisma, insa incep sa tind a crede ca sistemele din Romania au ajuns intr-un impas. Nu vreau sa vorbesc despre ceea ce nu cunosc, insa ca si exemple, daca ar fi sa ne gandim la educatie si la sanatate cred ca ne apuca plansul, despre modul in care cladirile arata, despre conditiile oferite, despre comportamentul oamenilor de acolo, despre multa dezordine ce tine loc de ordine. Dar sa vorbim despre fondurile europene, nu reprezinta o activitate cu vechime in Romania insa cu destula experienta de acum si pentru ca eu, asa cum am mai spus, ma simt acasa vorbind despre, merita sa facem o mica analiza. Indiferent ca vorbim despre fonduri destinate agriculturii, mediului urban, domeniilor sociale, IMM-urilor, pescuitului si acvaculturii, mediului, am ajuns la un nivel in care ne-am incurcat. Ceasul ticaie intr-un mod sacaitor, septembrie se apropie cu pasi destul de repezi, timpul nu poate fi controlat, oamenii se afla intr-o panica totala si odata cu ea tot sistemul de lucru este dat peste cap, teama a inlocuit entuziasmul, oamenii din cadrul institutiilor nu mai fac fata cererii de procesare a documentelor (nici nu vreau sa ma gandesc la activitatea lunii septembrie), procedurile sunt prea stufoase si am ajuns sa ne acoperim in munti de hartie. Vedem cativa oameni entuziasmati de noul program insa starea lor e doar a lor si atat. Invitatia mea pentru ei este sa faca putina munca de teren, nu strica nimanui, si in final iti ofera perspectiva adevarata a lucrurilor, stiti cum e socoteala de acasa nu se potriveste cu ceea din targ.
Am ajuns sa vorbim atat de mult despre „proceduri”, despre „respectarea procedurilor” incat am uitat de logica lucrurilor. Pur si simplu vedem o lista, incepem a bifa si atat, importanta proiectului, necesitatea si oportunitatea lui paleste in fata unei proceduri „bine intocmite”. Cat de mult ar insemna proiectul Acela pentru dezvoltarea locala, pentru bugetul de stat prin plata taxelor si impozitelor, pentru cresterea numarului de locuri de munca in comparatie cu o procedura mecanica si lipsita de logica??? Ideea este ce putem face noi ca oameni, ca sistem, ca tara? Putem vreodata in viata asta a noastra sa ne ridicam in picioare si sa spunem clar si raspicat: DE AJUNS!? Haideti sa fim normali, sa nu mai producem anomalii ce par normale, sa incetam a ne mai crede Dumnezeu!
Probabil ca intrebarea care ne vine imediat in minte este: Cum am ajuns la procedurile astea? Pai un raspuns simplu ar fi ca cei care le intocmesc nu au implementat in viata lor un proiect, nu au parcurs etapele „perfecte” pe care le-au creat! Au impresia ca in realitate este atat de simplu precum este scrierea unui pagini! Ei bine nu este! Propunerea mea pentru MADR: in ceea ce priveste specializarea personalului ce intocmeste manualele de procedura – simularea implementarii unui proiect de la contractul de finantare si pana la ultima transa de plata (desi nu ar strica si cererea de finantare), sau mai bine zis joaca de consultantul. Si atunci garantez eu ca nu mai vedem asemenea prostii! Acest „schimb de experienta” este tratamentul corect! Rezultate garantate! Probabil ca in timpul implementarii vor avea aceleasi afirmatii ca ale noastre:))! Oricum am vazut suficiente afirmatii nepotrivite, conform carora consultantul este oaia neagra a sistemului, numele lui fiind in toate listele de „asa nu”. Ei bine, pentru toata lumea care inca nu a invatat sa isi evalueze iesirile publice, tv sau reviste de specialitate, consultantul incearca intotdeauna sa impace si capra si varza, sa dea explicatii expertului si beneficiarului si sa creeze o punte de legatura de fiecare data! Ar trebui sa le fie un pic rusine celor care nu pot aprecia efortul si munca depusa pentru implementarea unui proiect! Inseamna ca nu au inteles pentru ce sunt acolo si care sunt obiectivele lor!
In cadrul emisiunii Viata Satului, din data de 11.01.2015, a fost prezent dl ministru Daniel Constantin iar înregistrarea emisiunii o puteti urmari aici: http://www.tvrplus.ro//editie-viata-satului-296823 . Urmatoarele rânduri din acest articol privesc in mod direct beneficiarii FEADR care se afla in situatii sensibile si dificile cauzate de conditiile artificiale. Promo-ul realizat emisiunii lasa impresia unui ministru care va veni sa lamureasca niste lucruri ramase in aer, mai ales prin prisma faptului ca de-a lungul anului 2014 au fost prezentate diferite cazuri de conditii artificiale si am putea enumera Satu Mare, Brasov. Cazuri de conditii artificiale traduse in ferme realizate din credite, împrumuturi, investitii, bani europeni nerambursabili transformati in rambursabili, munca, rabdare, hartie, multa hartie, multe zile sub stres si atat de multe incat nici nu ar putea fi enumerate aici.
Atunci când esti ministru trebuie, sa stii ca esti ministru pentru toata lumea, sa tratezi in limitele bunului simt pe toata lumea si asta inseamna ca trebuie sa vezi si sa auzi. In cadrul emisiunii au fost prezentate la inceput de emisiune 4 probleme actuale cu care se confrunta Ministerul Agriculturii printre care si conditiile artificiale „derulate de catre AFIR”. Prezentatorul da ocazia domnului sa dea o clarificare pentru fiecare dintre subiecte, iar acesta jongleaza destul de bine si sare peste conditiile artificiale. Bun asa, mai stam si mai asteptam poate mai reusim ceva! Spre sfarsitul emisiunii atunci când probabil mai erau 10-15 min de emisiune se mai incearca odata pentru „stoarcerea unui raspuns” si se prezinta un alt reportaj, destul de dur dar adevarul doare ce ii drept! Reportajul face referire la 2 cazuri: unul din Satu Mare, daca nu ma insel, cu cele 2 ferme de porci in care ce sa vezi baza furajera nu era proiectata pentru producerea a peste 50% din hrana (lucru care ce-i drept chiar nu se putea observa de la Studiu de fezabilitate), si inca unul cu achizitia unui tractor si a unei recorci care, ce sa vezi, nu mai era eligibila, la momentul decontarii. Tonul reportajului, identificat ca dur la adresa agentiei, credeti-ma ca nu era deloc! Insa uimitor ca cineva, la tv, poate spune atat de raspicat si de clar ca totusi unii angajati ai agentiei sunt mai interesati in a isi pastra scaunul decat in a isi face treaba in mod corespunzator – Misca-te nene afara in birou, mergi si vezi investitie, vezi cum functioneaza si dupa apuca-te si intocmeste documente!!
Reactia ministrului: HILARA! De ce spun asta? Pentru ca s-a ofensat in mod vizibil, mult prea vizibil, pentru ca dl reporter si-a permis sa dea o tenta acuzatoare la adresa agentiei aflata in subordinea sa. Sa te enervezi? De ce anume? Se putea o reactie de clarificare, ca de obicei, seaca, nu ar fi deranjat pe nimeni mai mult decat sunt. Insa sa te simti ofensat ca cineva iti acuza agentia de „un bun managment al situatiei”, inseamna oare ca e chiar asa? Inseamna ca ati ajuns in fundul sacului cu explicatiile stupide? Si de fapt, de fiecare data, asa cum ne-ati obisnuit, este de vina CE, Curtea de Conturi, ANAF, etc! Ca doar asta a fost explicatia dvs., in cazul tractorul a fost de vina CE si in cazul celor 2 ferme, Curtea de Conturi! Si ca noi oameni rai, spunem ca institutia, mai sa fie! Atata rautate cu o institutie care se afla in fruntea clasamentului romanesc cu atragerea fondurilor europene, ca s-a depus atata munca din partea expertilor si tot asa. Ei bine nu e chiar asa pentru ca:
– Va aflati in fruntea clasamentului romanesc pentru atragerea fondurilor europene pentru ca va salveaza Pilonul I – Platile directe, mai exact. Asta este adevarul din pacate. Iar in Pilonul II, marele noroc este reprezentat de M322 – pentru ca au au fost proiecte cu valoare mare, ca s-au decontat banii (sa fim seriosi statutul de public este altul decat cel privat, inclusiv in domeniul asta). Pentru M322 – s-au cheltuit banii, insa Doamne fereste sa se inceapa recuperarea, asa cum am mai vazut in cazul unor primarii! In rest, domeniul privat, RUSINE si vai de cei cu ferme daca incepeti a avea pareri.
– Vorbiti despre munca expertilor, dar despre banii beneficiarului pierduti pe apa sâmbetei, cine vorbeste? Despre oameni indatorati pana la nivel de nepot sau stranepot cine vorbeste? Sau cumva aia nu mai conteaza? Si-au incercat norocul, nu? Dvs. ati inceput sa aveti palpitatii de la un „ton” nepotrivit, insa „oamenii conditiilor artificiale” ce ar fi trebuit sa aiba? Sa stea deoparte si sa nu iasa la tv sa vorbeasca despre ceea ce li se intampla, intr-un sistem defect? Munca expertilor este degetul mic in comparatie cu falimentul unui societati, cu datorii, cu executari silite sau cu ce mai vreti dvs.
Si cam atat a reprezentat interventia dl ministru despre conditiile artificiale: enervare ca nu recunoastem meritele AFIR iar vina este a CE sau a Curtii de Conturi.
Un lucru foarte important pe care trebuie sa il aveti in vedere, inainte de a arata cu degetul spre CE, este ca beneficiarul roman a semnat un contract de finantare cu AFIR (APDRP), asadar toata grija unei implementari cu succes cade in sarcina APDRP. Ea este raspunzatoare pentru o buna comunicare, relationare cu beneficiarul nu CE. Iar AFIR nu stie cum se face exact treaba asta! Exista pe ici pe colo un exces de zel caracteristic de altfel, functionarului public. Vocea CE in Romania este AFIR! Insa AFIR este o institutie romaneasca a carei prioritate trebuie sa fie Romania si nu CE.
Asadar, daca cineva astepta macar o mica speranta de la dl ministru, imi pare rau da nu se poate! Aceea speranta nu va veni, pentru ca nimeni nu isi bate capul, omenii sunt deja antrenati in 2014-2020, iar restul „greseli ale trecutului”, ce nu se intampla? Doar suntem oameni!
Recomandarea mea pt dl. ministru este: Atunci când vorbiti despre un subiect informati-va dvs. si nu va mai bazati pe raspunsurile subordonatilor, mergeti sa vedeti despre ce este vorba, cautati solutii, nu adoptati pozitii care pot lasa impresia ca sunteti pe langa subiect, si nu povestiti fabule la TV.
Iar in ceea ce priveste beneficiarii „conditiilor artificiale” atacati in justitie ceea ce nu vi se pare corect! Pentru cazul „cap tractor” exista deja un precedent la ICCJ: http://legeaz.net/spete-contencios-inalta-curte-iccj-2013/decizia-5548-2013.
O zi frumoasa,,
In primul rand – LA MULTI ANI!!!. Sa aveti parte de un an plin de reusite, proiecte eligibile, contracte de finantare semnate si cel mai important INVESTITII LA CHEIE finalizate cu SUCCES!!
In al doilea rand. Odata reveniti la locurile noastre sau mai exact pe pozitia de START pentru noul PROGRAM 2014-2020, începem cu toti sa cautam ultimele stiri sau „barfe pe surse”, fiecare cum poate. Normal ca un nou inceput de an aduce cu el incredere in ceva mai bun, iar pentru noi cei implicati financiar, emotional si cum vreti voi in domeniul asta al fondurilor europene – ceva mai multa incredere in NORMALITATE – asta daca inca mai avem aptitudini in a o identifica.
Cu toti va amintiti cu siguranta de anul 2014 – anul rezilierilor masive pe baza conditiilor artificiale, va amintiti despre zidul de nepasare al unei agentii, despre lipsa de vedere – daca as putea spune asa, despre replici ” afara ploua”, despre ” corectitudine”, despre revolta unor oameni ajunsi in situatii disperate, si cu siguranta despre un anume domn Mircea Badiu, care indraznise sa faca publica o stare de fapt a „absorbtiei fondurilor europene” pentru FEADR. Am citit cu toti scrisoarea in care era descrisa situatia disperata in care s-a ajuns in acest moment pentru ca multi au vrut sa aduca un plus tarii asteia. Nu vreau sa spun ca nu sunt si rau intentionati insa nu toti sfintii sunt hoti.
Ajunsa recent in fata calculatorului, in cautarea de noi informatii despre ce o sa fie, despre daca cineva are macar o singura informatie, pe bune si nu doar ” vorbe de tv”, am gasit un articol cu raspunsul AFIR la problema omului – Mircea Badiu. Insa…uimire – VICTIMA este AFIR!
Articolul il puteti gasi pe http://www.agroinfo.ro/economic/finantare/raspunsul-afir-cu-privire-la-crearea-de-conditii-artificiale-in-implementarea-proiectelor-pndr.
Si haideti sa va spun ce am inteles eu din aceasta abodare.
1. APDRP, nu AFIR ca el este „nepatat” si „nou” in bransa, a avut o problema din 2006, odata cu Regulamentul nr. 1975/2006 (nu il mai mentionam si pe ala din 1995). A avut o problema pentru ca insasi institutia care reglementeaza fondurile europene nu stia legislatia. Ce mai „la deal la vale”, nu ati avut habar, pana când nu au venit baietii cu auditul si v-au luat la intrebari. Ca o fi cazut cerul pe voi sau nu, Dumnezeu mai stie, insa clar ati indreptat degetul spre beneficiar, singurul rau din toata ecuatia asta. Doar legislatia a vorbit, vag, despre conditii artificiale, trebuiau sa respecte oamenii, nu sa va asculte pe voi si sa urmeze Ghidul Solicitantului. Cine o sa il mai citeasca si pe ala, nu stiu, ca oricum acum si-a capatat faima de „CANCAN” – despre toate si despre nimic. Oameni buni sa stiti ca ghidul solicitantului este egal cu zero, luati si cititi toata legislatia nationala si europeana din domeniu si asa veti sti cum sa va aparati in fata absurditatilor care o sa va inunde creierul si gândirea. Asadar, prima idee este ca NU ATI AVUT HABAR, despre ce ar putea sa mai insemne si articolul ala.
2. Beneficiarii au jucat dupa regulile voastre! Haideti sa ne concentram un pic si sa faceti un efort – minim, promit! Vine o institutie si scoate la bataie bani pentru dezvoltarea unei afaceri si odata cu el va aduce si un pachet de conditii si va mai spune si ca este concurs. Ce ati face atunci? Normal, citesti ghidul si vezi unde nu te incadrezi si ce ai putea face sa indeplinesti conditiile. Este NORMAL, oameni buni, sau cel putin asa am fost invatati in scoala asta, sa iti folosesti CREIERUL – asta daca vrei sa iti fie bine. Acum intreb: Daca toti beneficiari astia nu ar fi cautat solutii sa se incadreze in „conditiile voastre” cine ar fi mai depus proiecte? Sau cumva aveti impresia ca beneficiarii „perfecti” se gasesc la tot pasul. NU EXISTA, start-up-uri care sa aiba capacitatea de a implementa un proiect cu succes – pentru ca oamenii cu bani nu se nasc asa pur si simplu, ei provin din familii care dezvolta deja afaceri si pentru ca bancile nu acorda credit, asa la oameni care nu au nimic, sau voi când mergeti la banca, pentru credite de mii de euro mergeti cu buletinul? Oamenii cauta solutii, legale, ca de aia au creiere, sa le foloseasca!
3. In cadrul articolului se exemplifica cazuri de conditii artificiale, diverse ” nereguli”. Insa in fiecare caz, beneficiarul trebuie lasat sa ajunga la final, pentru ca doar atunci se poate identifica crearea de conditii artificiale. Ei na? Da pana atunci nu se poate? Eu zic sa va lasam in mijlocul strazii si dupa ce va calca autobuzul sa va anuntam ca vine! Asta se numeste „cinism”!
4. Ce stiti voi despre „pierdere imensa” in cazul unui proiect? Angajatii sunt protejati de legislatia nationala, si isi asuma roluri care nu li se cuvin. Probabil ca as fi putut varsa o lacrima la urmatoarea fraza: „Este adevărat, un proiect finalizat care este reziliat din cauza creării condiţiilor artificiale constituie o pierdere imensă: în ordine cronologică, în primul rând pentru acei beneficiari care nu au primit finanţare si care au intrat în competiţie respectând regulile jocului, în al doilea rând, banii pot fi consideraţi pierduţi până la recuperarea lor de la beneficiarul iniţial iar din punct de vedere al impactului economic valoarea lor este mult diminuată, în al treilea rând, de cele mai multe ori proiectele nu supravieţuiesc rezilierii, acest fapt având impact direct asupra comunităţii (desfiinţarea locurilor de muncă create fiind cel mai la îndemână exemplu)”, insa in alte timpuri. Abia asteptati sa mai treaca un pic perioada sarbatorilor sa va apucati de rezilieri pentru proiectele intarziate.
5. Nu ai cum sa vorbesti despre situatii dramatice si sa nu te perii un pic! „..Cu toate că rezilierea contractului şi recuperarea banilor europeni este în fapt îndreptarea unei nedreptăţi, până la înţelegerea cauzei rezilierii şi a justeţei acţiunilor Agenţiei, la nivel de percepţie, sunt descurajaţi cei care vor să acceseze fonduri însă rămân cu impresia că „sistemul este corupt””. Hai serios, vreti sa vorbim despre Brasov, Suceava, Timis..! Asa ziceam si eu!
Oricum am inteles ideea, este grav insa nu e din cauza voastra, voi nu stiti, nu ati vazut, nu ati lucrat in agentia asta in anii 2007-2013! Iar atunci când doriti sa aveti impresia de „nuca in perete”, va sta la dispozitie www. apdrp.ro si mai nou ii gasiti si pe Facebook!(daca vreti sa luati niste lectii despre „lauda de sine”).
O zi frumoasa,
Performanta unui sistem are la baza oameni bine pregatiti, o sincronizare aproape perfecta intre actiuni si multa multa munca. Insa un stimul foarte important il reprezinta si critica. Nu ai cum sa imbunatatesti punctele slabe daca nu stii care sunt acelea, nu? Mi-am promis sa-mi pun un pic de pauza la aciditatea caracteristica, insa când vad asa ceva pur si simplu nu-mi iese:))). Nu ai cum sa traiesti pe Luna si sa pretinzi a rezolva problemele de pe Pamant!
Periodic, AFIR prezinta un fel de raport public al activitatii desfasurate – revista Euroagricultura. Mai exact un fel de promovare a fondurilor europene in mediul rural si a succesului rasunator:)). Aproape de fiecare data este prezentat cate un interviu cu cei mai importanti oameni ai sistemului – ce am facut, ce mai este de facut si ce propunem. Pana aici toate bune si frumoase. Mai nene, da când te apuci pe bune de citit sa vezi ce zice omul zau ca nu poti sa te abtii..de ras.. de plans..
Vedeta numarului din noiembrie, este, din punctul meu de vedere, dl. director Popescu. Daca ar fi sa organizam niste alegeri ar castiga detasat locul pentru „cel mai informat om din sistem”:)):)).
Si pentru ca e corect sa lucram cu materialul clientului prezentam niste fragmente din interviul acordat Euroagricultura:
Intrebare: La ce va ganditi când auziti PNDR?
La 18 miliarde de euro solicitate de către potențialii beneficiari. La contracte de finanțare pentru investiții private și publice în valoare de aproximativ 6 miliarde de euro. La peste 6,5 miliarde de euro plăţi efectuate către beneficiarii investițiilor PNDR și plăți directe către fermierii români. La impactul extraordinar al acestor fondurilor europene asupra agriculturii și mediului rural. La eforturile AFIR de a absorbi bani europeni pentru a-i investi în satul românesc.
Haideti sa va spun la ce ma gândesc eu când aud PNDR: Ma gândesc la o mare sansa de revigorare a mediului rural romanesc ratata din cauza unui sistem fastacit, care azi citeste de la stanga la dreapta si maine de la dreapta la stanga, a unor proceduri interminabile, a unor legi interpretabile si tot asa. Am mai spus si o repet: Ar trebui de acum sa lucrati la o statistica de plati recuperate de la beneficiari si nu de plati efectuate, vezi IRD-uri. Macar pentru o clipa sa va ganditi la beneficiarii aceia care trebuie sa returneze ajutorul nerambursabil, care isi declara falimentul, care raman vanduti la banca, e un exercitiu de imaginatie care cu siguranta nu v-ar fura mai mult de 30 de minute din timpul dvs. Ca sa nu mai spunem ca ne-am bucura ca macar 30 de minute sa analizati realitatea si sa nu mai concepeti anomalii. Insa finalul este apoteotic:)). Sa-i dam cezarului ce-i a cezarului!!! Acum am ceva indoieli privind eforturile cu absorbtia, cred ca e doar o greseala de exprimare sau tehnoredactare. Va spun eu ca omul a vrut sa spuna despre eforturile de recuperare a banilor investiti ca de aceea e asa aglomeratie la AFIR, nu din cauza implementarii cu succes.
Primii sunt beneficiarii. Fără ei nu există Program.
Asta ar trebui sa va reamintiti si atunci când semnati Procese verbale de recuperare debit, si atunci când aprobati tampenii de manuale de procedura, si atunci când ii umiliti pe saraci oameni!! Si sa fie clar fara beneficiari toata lumea sta acasa! Si nu doar nesimtitul asta de consultant care niciodata nu stie nimic!
Impactul este ceea ce rămâne şi ceea ce este vizibil nu doar pentru beneficiari efectivi ai PNDR, ci pentru toată lumea.
Cu siguranta evenimentele pe care le traiesc multi beneficiari in prezent o sa ne asigure „un flux continuu” de alti solicitanti si in viitor:)). Credeti cumva ca oameni nu vorbesc intre ei, nu povestesc cât de „fun” e sa fii beneficiar de fonduri europene?
AFIR – oamenii din cadrul Agenţiei – sunt cei care au responsabilitatea de a face să se întâmple totul.
De obicei inainte sa afirmi ceva trebuie sa crezi in acel ceva. Dvs. ce parere aveti? Sau cumva „totul” asta inseamna altceva decat ceea ce ar trebui sa insemne?
Reorganizarea este mai uşor de înţeles şi perceput pentru colegii mei, care lucrează efectiv în Agenţie. De altfel, ar fi ideal ca beneficiarii să resimtă doar efectele pozitive privind eficientizarea depunerii şi implementării proiectelor lor. Este un pas firesc pentru a reuşi să implementăm cu succes acţiunile concrete solicitate de beneficiari.
Clar este usor de inteles si pentru noi care asteptam semnarea unui act aditional la contractul de finantare vreo 3-4 luni, credeti cumva ca asta inseamna efect pozitiv al reorganizarii?. Nu este total nepotrivita reorganizarea asta, dar acum când noi trebuie sa muncim intens pentru implementare ne apucam de reorganizare? Acum serios dvs. când aveti un deadline de predare documentatii va apucati de curatenie pe birou?:)). Nu o sa finalizam cu nici un succes implementarea acestui program pentru ca nu lucram pentru cauza asta!!
Având în vedere că plăţile pentru proiectele de investiţii şi angajamentele multianuale pentru PNDR 2013 vor continua până la sfârşitul anului 2015, sunt încrezător că rata absorbției la finalul perioadei de programare va fi foarte aproape de 100%.
Mai nene daca intradevar esti un om corect si drept gaseste o solutie pentru prostiile de conditii artificiale, erori ale unor ghiduri, manuale, intreprinderi „legate” si lasa euforia de absorbtie 100%. Asta este adevarata problema a AFIR, una foarte reala si faptul ca o evitati nu inseamna ca se rezolva de la sine. Incetati sa mai ascundeti gunoiul sub pres si aratati ca va pasa de oamenii care au ajuns in situatii total neplacute si disperate. Nu mai veniti sa vorbiti oamenilor despre soare când afara ploua! Incetati sa mai dati cu o mana si cu doua sa luati! Daca au fost oameni de buna credinta si au crezut in magia fondurilor europene, ce ar fi sa le dam o sansa sa ne arate ca se pot dezvolta!
Si inca ceva, apreciez cifrele, insa cam multe si citite dintr-o statistica gresita, cred ca aveti niste formule gresit introduse in excel!
O zi buna!
Comentarii recente