Iulia Samoila

De multe ori ma intreb daca angajatii agentiilor responsabile cu implementarea programelor de finantare europeana se gandesc la importanta proiectelor pe care le “pastoresc”. Iata de ce m-am gandit ca ar fi bine sa fac o prezentare sumara a avantajelor aduse de finalizarea cu succes a unui proiect. Sa luam de exemplu un proiect FEADR, o investitie complexa (constructii/montaj), o ferma de pui. O ferma oarecare de pui din Brasov.

     1. Prima etapa – Intocmirea si depunerea proiectului. Cui dam de treaba in aceasta etapa si beneinteles ca treaba este remunerata. Pai sa vedem:

– Consultant (el este primul, capul rautatilor, incompetentul incompetentilor, cel din cauza caruia se naruie totul in sfera fondurilor europene, marele vinovat al lipsei de absorbtie);

– Proiectant (cateodata idem cu consultantul dar nu chiar asa de rau. Sa dam Cezarului…..);

– Firmele care se ocupa cu diferite studii (topo, geo, hidro, expertize, audit energetic si altele);

– Institutiile publice care emit avize, acorduri si autorizatii in faza initiala de proiect, hartii pentru care incaseaza taxe;

– Firmele de birotica si servicii de tip Xerox (aici includ toate serviciile, inclusiv scanarea);

– Firmele distribuitoare de internet (ca de, acum lucram online);

– Expertii AFIR – serviciul verificare cereri de finantare (cei care mai mereu se plang ca sistemul de consultanta nu este unul profesionist… “George Turtoi, APDRP: Sistemul de consultanță din România nu este performant – See more at: http://www.agri-news.ro/george-turtoi-apdrp-sistemul-de-consultanta-din-romania-nu-este-performant;

      2. A doua etapa – realizarea, evaluarea si avizarea procedurilor de achizitii in cadrul proiectului (nu iau in calcul etapa de contractare)

-Consultant;

-Ofertanti servicii/bunuri/lucrari (de data asta nu castiga altceva decat experienta);

– Expertii AFIR – serviciul achizitii (sincer pe ei ii compatimesc, nu glumesc deloc)

 3. A treia etapa – decontarea cheltuielilor realizate in cadrul proiectului sau depunerea Dosarelor Cerere de Plata (maxim 5 transe de plata)

– Ofertantii de servicii/bunuri/lucrari care au in spate un intreg lant de furnizori de materii prime si materiale (de ex: la constructii fier, beton, pietris, lemn, gresie, faianta, parchet etc.). Materiile prime si materialele sunt produse de alti furnizori care la randul lor au alti furnizori, cum ar fi: apa, gaz, curent, transport. Toate aceste operatiuni sunt coordonate de angajati care isi primesc salarii si care isi acopera cheltuieli personale pentru bunuri si servicii ale altor furnizori…. haideti ca stiti, ati invatat la economie;

– Institutiile statului care urmaresc si avizeaza bunurile si lucrarile (ex: ISC – Insp. de Stat in Constructii, Primariile, Ordinul Arhitectilor);

– Proiectantul;

– Dirigintele de santier;

– Consultantul;

– Expertii AFIR – serviciul autorizare Plati;

4. A patra etapa – Monitorizarea proiectului

– Angajatii pe locurile de munca nou create (inclusiv contabilul);

– Furnizorii de materii prime si materiale pentru derularea noii activitati;

– Expertii AFIR – serviciul post – implementare.

Este posibil sa fi scapat pe cineva in nominalizarile mele, insa fara un scop anume. In concluzie….. un proiect inseamna plusvaloare, un proiect inseamna multa munca si mult stres, in special din partea beneficiarilor, un proiect inseamna intretinerea lanturilor economice…. Si numai cine nu munceste nu greseste.

M-am uitat duminica (5 oct.) la emisiunea “Viata Satului” unde am vazut reportajul realizat in Maramures la doua ferme de porci. Foarte reusite investitiile. Din pacate beneficiarii au reziliate contractele, demers inceput la ultima transa de plata, pe motiv de “creare de conditii artificiale”. Acum beneficiarii sunt obligati sa dea toti banii inapoi si, in plus, raman si cu rate la banca. Concluzia: FALIMENT si niste vieti distruse. M-am uitat si acum doua duminici (28 sept.) unde am vazut reportajul realizat la o ferma de pui din Brasov. Beneficiarului i s-a reziliat contractul pe motiv de “creare de conditii artificiale”, conturile i-au fost poprite, iar puiii au murit de foame din lipsa banilor de furaje. Concluzia: FALIMENT si niste vieti distruse. Am citit pe Agroinfo.ro scrisoarea unui beneficiar din Timis, Mircea Badiu, care are contractul reziliat pe aceleasi motive: “creare de conditii artificiale”. In plus, acesta afirma ca in Timis ar fi peste 160 de contracte reziliate sau in curs de reziliere. Dupa toate astea mi-am spus: “BAI NENE… CU AFIR-u’ NU TE PUI….CA-I BAI MARE!”

Totusi, te astepti ca in unele cazuri sa fie si un sambure de adevar… OK dar totusi, sa gasesti conditii artificiale in toata tara mi se pare prea mult. ADICA TOATA TARA ASTA E HOATA??? Chiar asa toti beneficiarii din tara asta s-au gasit sa creeze conditii artificiale??? Nu exista judet sa nu gasesti 2-3 proiecte asemanatoare care se incadreaza cu brio in “definitia” AFIR (APDRP) privind conditiile artificiale. Si-apoi inca ceva… conditii artificiale pe masura 312 (ca de aici a inceput totul).. dar si pe masurile 121 si 313??? E prea mult! Ne aflam in fata unor cazuri patologice de “fraudatori innascuti”. Si ce e mai interesant, e faptul ca aceste proiecte sunt reziliate la final. Adica, depui proiect – esti felicitat, semnezi contract – esti felicitat, implementezi proiect – tine-o tot asa, finalizezi proiect – ESTI FAULTAT !!! Pai normal, ca esti faultat pentru ca statistica “succesurilor” AFIR tine doar pana la implementare. Ce se intampla dupa nu mai conteaza, ca nu se pune la statistica. De parca Barroso ne-ar fi spus “Va dau banii putin… da’ sa mi-i dati inapoi, da? Iar noi: ”DA, sefu, dupa implementare….”

E de rasu-plansu. Ne batem joc de oameni, de proiecte, de tot. Iar asta e doar inceputul!

Una dintre cele mai „speciale si minunate” etape in implementarea unui proiect este etapa de achizitii, cu momente de ras, de plans, de frustrare, de ciuda, de „noaptea mintii”, de…. iti vine sa nu mai faci proiecte vreodata. Ce-i drept nu am fost niciodata indragostita de etapa asta, insa de placere, de nevoie, trebuie parcursa. Si totusi lasand la o parte sentimentele mele, dle ministru TREZIREA – ne apropiem furtunos de momentul in care nu vom mai iesi „intregi la minte” din etapa asta. Practic, vorbind si nu teoretic ca de asta mi-a ajuns, haideti sa ne concentram un pic..macar de dragul campaniei electorale.

Am ajuns la Versiunea 17 a Manualului de achizitii pentru privati si nu este nici o imbunatatire, ci dimpotriva – am ajuns la 2 etape de avizare, nu era suficienta una; degeaba se publica pe site-ul apdrp.ro ca potentiali ofertanti habar nu au sa gaseasca invitatiile in cadrul site-ului, poate doar dintr-un noroc si asta daca s-au mai familiarizat cu pagina inainte. Un nou punct de verificare – deja aberant, este verificarea rezonabilitatii preturilor la invitatia de participare. De ce?? Pai haideti sa va explic un lucru, daca este totusi atat de greu de procesat: Avem o cerere de finantare depusa in anul 2012, cu un buget intocmit la acel moment. Asa cum stim cu totii un buget se realizeaza pe baza unei oferte – nu se extrag dintr-un bol cu biletele valorile alea  si nici nu le extrage un magician dintr-o palarie. De altfel bugetul se realizeaza la cererea de finantare, poate nu stiti, in cazul nostru, sa zicem 2012, iar pana la semnarea contractului dureaza 2 ani. La contractul de finantare bugetul se intocmeste in lei, la cursul stabilit in ziua publicarii raportului de selectie, deci e primul moment in care beneficiarul poate sa-si ia teapa – la cererea de finantare bugetul e in euro la un curs din 2012 iar la contractul de finantare se echivaleaza in lei la cursul din 2014 – Noroc ca in ultimi ani a crescut euro si poate respira beneficiarul linistit – insa stim cu totii ca au existat ani in care beneficiarul a fost „schilodit”. Astfel prima infatisare a bugetului final – de lucru pentru implementare – este in anul 2014 – cand se semneaza contractul de finantare – pe niste sume stabilite la preturi din 2012. Dupa urmeaza, mai nou, achizitiile, cu etapa 1 – in care se verifica rezonabilitatea bugetului!! Si acum orice om intreg la minte va exclama un Poftim!!!! din toti rarunchi. Dle, dumneata unde traiesti??? Cum e logic si normal sa-mi verifici rezonabilitatea unor preturi alese pe baza unor oferte in anul 2012 (sa nu mai mentionam ca de fapt sunt cazuri in care Cererea de finantare se face in 2010 si omul ajunge abia in 2014 sa faca achizitia)?? Am realizat bugetul pe baza unei oferte? M-ai verificat la faza de eligibilitate? DA!! Acum care mai e problema?? Adica ar trebui sa transformam toti beneficiari in cardiaci, sau cum??

Haideti sa stabilim niste praguri foarte clare pentru care facem toate verificarile astea, pentru ca daca incepem sa cerem pret de referinta pentru fiecare bec nu ne ajunge nici programul urmator, sau cumva baza cu preturi de referinta se inscrie pe lista „reusitelor” si ati pus experti sa contribuie la realizarea ei? Nu are nici un rost toata verificarea asta, pentru ca nu vorbim despre finantare 100%, vorbim despre cofinantare si intr-un cuvant despre banii beneficiarului – si nu-i va arunca pe fereastra.

Realistic vorbind, nu vom reusi sa atragem nici jumatate din banii pentru care Romania a contribuit, si aici ma refer la bani real investiti, nu la sumele pe care beneficiarii au inceput deja sa le returneze pe baza unor „nereguli”. Lasati statisticile in care cumulati platile derulate de Apia cu cele derulate de AFIR – faceti o statistica separata pentru AFIR si o sa va puneti mainile in cap. V-ati intrebat vreodata de ce Polonia a avut un asa succes? raspunsul este unul mai simplu decat numele dvs: AU INTELES ESENTA! Fondurile europene sunt bani pentru care noi am contribuit la Uniunea Europeana, ni se cuvin, sunt ai nostri si am putea sa fim atat de uniti si de inteligenti incat sa vedem interesul nostru si nu cel al UE. Daca este sa fim egoisti sa vedem o tara dezvoltata, atunci nu cred ca se supara cineva. Iar daca alegem sa fim cu inima mare si larga vom returna pana la ultimul ban pe care l-am primit si o sa fim la fel de saraci ca atunci cand nu ii aveam, singura diferenta se va vedea pe chipurile oamenilor, chinuiti de spasmele „conditiilor artificiale”, ale „achizitiilor simulate” pe scurt ale unei Autoritati de Management incompetente! Credeti cumva ca in Polonia nu au fost conditii artificiale sau achizitii simulate sau etc. etc., au fost insa si-au gasit resusele intelectuale, ambitia si curajul sa aiba un punct de vedere, pe cand noi, in pozitia umila cu care ne-am obisnuit, printre tremuraturi si sughituri resusim sa soptim „Da desigur!”. Ca pozitia asta de frica are urmari, sa nu, asupra romanilor, Dumnezeu cu mila, ca s-au invatat, astia oricum reusesc sa traiasca cu 800 Ron pe luna ce mai conteaza daca scadem la 700 Ron.!

Urat, urat, urat!!!!!

Asa cum stim cu toti si cum nu am vrea sa stim, un subiect de actualitate si foarte sensibil, este cel al conditiilor artificiale pentru PNDR 2007-2014. Cam ce poate insemna, am mai tot discutat, inca exista o contradictie pentru ceea ce ar inseamna „neregula”, „prejudiciu” si asa mai departe. Insa departe de aceste dezbateri, departe de basmul de la TV, este realitatea de zi cu zi a oamenilor afectati de spasmele conditiilor artificiale. In acest sens, am gasit ieri un articol foarte interesant, despre ceea ce inseamna conditiile artificiale, si as vrea sa-l postez si sa ajunga pe cat mai mult cai media, poate se aplica si aici legea „amnistiei fiscale”.

„Bună ziua, vă scriu pentru că mă aflu într-o situaţie disperată. Sunt “beneficiarul” unui proiect PNDR pe Măsura 312, proiect pe care l-am implementat şi finalizat cu mari eforturi în anul 2012. La această dată, în urma unor controale efectuate de către APDRP pe motiv că în localitatea noastră, este „aglomerare de proiecte” (în condiţiile în care sunt 7 proiecte raportat la aprox.10. 000 de locuitori) toate proiectele verificate au primit decizie de restituire a fondurilor europene. Aşa numiţii experţi ai APDRP, au „constatat”, după 2 ani de la finalizarea proiectelor, că beneficiarii au „creat condiţii artificiale” ca să poată beneficia de finanţare. Toate proiectele au fost verificate pe toată perioada implementării de către angajaţii APDRP, au fost avizate şi aprobate, fără să se constate în tot acest timp vreo neregulă. În plus, la toate caravanele APDRP şi la toate apariţiile în media a reprezentanţilor APDRP s-a dus o campanie asiduuă în scopul convingerii populaţiei să acceseze fonduri europene, fără a se preciza că nu ai voie să depui cerere de finanţare dacă vecinul, colegul sau oricare altă persoană din localitatea ta a depus. Dezvoltarea satului românesc nu se poate realiza efectiv atât timp cât APDRP-ul aprobă proiecte, situaţie în care beneficiarul se îndatorează la bănci, plăteşte dobânzi şi comisioane, garantează creditele cu locuinţa familiei punând astfel în pericol viitorul şi sănătatea morală a acesteia, apoi, prin voinţa unor experţi se şterge cu buretele toată munca pe care au depus-o în decursul a 4-5 ani şi mai grav, se pune în pericol familia beneficiarului, care riscă să ajungă în stradă, pentru că un OM interpretează legile în mod tendenţios. Situaţia este foarte gravă, oamenii care au făcut proiecte sunt disperaţi, li se cer banii înapoi, deşi au respectat cu sfinţenie ghidul măsurii şi contractul de finanţare, plătesc dobânzi foarte mari la bănci şi la fondul de garantare, au angajaţi pentru care plătesc impozite şi au casele ipotecate la bănci. Proiectul meu a fost finanţat de către CEC Bank. Aprobarea creditului a durat 8 luni de zile, timp în care, în fiecare zi, pe lângă dosarul de câteva sute de pagini, ni s-a mai cerut câte o hârtie. Condiţiile care ni s-au impus de către banca statului au fost INUMANE!!!!!!! Au cerut garanţii uriaşe, am garantat cu casa părinţilor mei, ipoteca s-a extins şi asupra construcţiei finanţate, la fiecare plată pe care o făceam din credit trebuia să contribuim cu 15%, a trebuit să majorăm capitalul social al firmei de la 200 lei la 200.000 lei. Toate astea după ce FGCR-ul a garantat 80% din valoarea proiectului şi căruia îi plătim un comision anual peste puterile noastre. În linii mari, oamenilor li se crează debite în baza unor constări aberante ale experţilor APDRP, respectiv: dacă proiectele au acelaşi cod CAEN, dacă au avut acelaşi consultant, dacă doi vecini sau rude au proiecte similare, dacă se împrumută de la aceeaşi bancă, dacă au depus cererile de finanţare în aceeaşi zi etc. Acest lucru se întâmplă în toată ţara!!! La nivel de centre regionale APDRP se recunoaşte neoficial că se fac abuzuri asupra beneficiarilor şi se susţine că aşa li s-a dat ordin să procedeze, trebuie să aplice retroactiv OUG 66/2011 asupra proiectelor depuse în 2009 şi 2010. Vă rog respectuos, în numele tuturor celor care se află în această situaţie, să ne ajutaţi să mediatizăm şi să stopăm aceste abuzuri. Sunt sute de firme în această situaţie, numai în judeţul Timiş s-au întocmit în ultimele 10 zile în jur de 160 de procese verbale de recuperare de debite, toate contestaţiile depuse la APDRP se RESPING, instanţele fixează nişte cauţiuni enorme, tocmai pentru că aceste firme la început de drum, să nu le poată achita.

Vă mulţumesc că aţi avut răbdare să citiţi acest mesaj şi sunt convins că o să ne ajutaţi să facem cunoscute opiniei publice aceste abuzuri. Am cerut ajutorul mai multor persoane din presă dar am fost ignoraţi. În caz contrar, firma va intra în faliment, angajaţii îşi vor pierde locurile de muncă şi noi vom ajunge în stradă pentru că banca ne va lua casele cu care am garantat creditul. Situaţia este gravă, noi suntem oameni simpli care am crezut în mirajul fondurilor europene, am muncit enorm, ne-am străduit să facem totul ca la carte, facem parte dintr-o comunitate mică şi ne-am sfătuit între noi. De unde să ştim că nu ai voie să ai acelaşi consultant cu alt om din sat? Sau că o rudă a ta nu are voie să ceară fonduri UE dacă tu ai făcut-o?
Sunt sute de oameni în ţară în această situaţie. Le este frică să se revolte pentru că au impresia că ei au greşit cu ceva şi nu vor să li se întâmple ceva mai rău.Vă rugăm, avem mare nevoie de ajutor!!!
Oare factorii cu răspunderi în politica de atragere a fondurilor europene (şi mă refer aici la Preşedintele României, Primul ministru, Ministrul Agriculturii, conducerea Autorităţii de management pentru PNDR) şi Comisarul European pentru Agricultură, ştiu şi sunt informaţi cu privire la acest aspect? Oare rata foarte scăzută de absorbţie a fondurilor europene nu se datorează în primul rând amatorismului, lipsei de profesionalism, superficialităţii, imposibilităţii acestor persoane de a discerne?

Dacă la începutul proiectului, când am obţinut aprobarea fără mită, am crezut că lucrurile se vor derula normal, acum recomand oamenilor de afaceri din jurul meu să nu se încurce cu fonduri europene”.

Absorbtie sau desorbtie? Despre cum inteleg institutiile statului sa faca absorbtie? Despre – „stim ce sa intamplat, ne asumam si cautam o rezolvare”? Sau mai bine „Nici usturoi nu am mancat nici gura nu ne miroase!!”

In primul rand nu vreau sa se simta cineva lezat de acest articol, nu vreau sa aduc ofense nimanui, nu vreau sa arat cu degetul, nu vreau sa gasim vinovati. DAR mie mi-a ajuns „Nu stiu, nu am fost acolo”

Asistam cu totii la o „purificare” a proiectelor depuse/finantate/finalizate pe masurile FEADR – rezilierea tuturor contractelor care au indeplinit conditiile artificiale/ nu au respectat declaratia de IMM – reverificam si recuperam. Recuperam in detrimentul absorbtiei  si in favoarea desorbtiei. Ca au indeplinit, ca nu conditii artificiale, ce mai conteaza – noi nu stim nimic, nu am vazut nimic. O simpla cautare pe site-urile justitiei din Romania despre conditii artificiale si vom vedea beneficiari care au castigat in instanta – rezultatul APDRP trebuie sa plateasca sumele aferente beneficiarului – si de unde provin sumele astea pierdute de institutia statului in instanta? – Din bugetul Statului – adica de la noi, cu alte cuvinte. Hmm..daca stau sa ma gândesc nu vad pe nimeni dornic sa plateasca tâmpeniile statului. Cineva prin apropiere?? Nup..nimeni. Bun in cazul asta adresez o intrebare? Compartimentul juridic din APDRP cu ce se ocupa?? Logic întrebând, când se castiga atatea procese in instanta – o sa public o lista in curând, sa-mi sustin parerea – de ce nu vedem modificari in proceduri. Clar este o greseala si trebuie rectificata, insa naaaa – pe sistemul „merge si asa”, nimic nu se schimba.

Draga MADR – prin APDRP/AFIR,  ghidurile, procedurile si ce o mai fi – intocmite de dvs., prezinta lacune, proiectele au fost facute asa, le-ati verificat asa, v-ati dat acordul, beneficiarii au facut credite, au cheltuit bani, s-au implementat proiectele, conform unor norme stabilite de voi – pur si simplu nu merge „Nici usturoi nu am mancat nici gura nu-mi miroase!!”. Aceasta pozitie, nu avantajeaza pe nimeni, nici macar pe dvs., ati impus reguli, s-au respectat, si din acest moment nu mai este problema beneficiarului.

M-am amuzat copios zilele trecute când am citit o sentinta judecatoreasca (in favoarea beneficiarului) in care juristul  APDRP/AFIR spunea ceva de genul „Le-am dat cu parul in cap beneficiarilor si acum plangem si ii certam de ce au stat in dreptul parului”……. bine nu chiar asa a zis… a zis ceva de genul ca beneficiarul este singurul vinovat ca a depus un proiect care a fost verificat, selectat, contractat si implementat si dupa o reverificare a Cererii de Finantare din 2009 s-a constatat ca este neeligibil conform regulament 65/2011. Hmmmmm!!!! O FI CORECT?

Despre fonduri europene tot auzim vorbindu-se de pe vremea SAPARD-ului, numarand aprox. 10-11 ani de atunci, insa pentru o clipa merita sa ne oprim si sa ne gândim la ceea ce inseamna fondurile europene in viata noastra. Proiectele de succes ale beneficiarilor, fie ei publici sau privati, ne bucura privirea si ne dau un sentiment extraordinar de implinire: un drum pentru prima data in mediul rural – unde nicicând nu s-a putut evolua de la stadiul de „drum de pamant” .. posibilitatea racordarii la infrastructura tehnico-edilitara.. spatii de cazare civilizate.. profitabilitate pentru agricultura..ferme zootehnice cu echipamente si utilaje la cel mai inalt standard..si lista ar putea continua. DAR..vreodata cineva s-a gandit despre ceea ce implica finalizarea unui astfel de proiect?? Dupa 3 ani si jumatate, de acum, concluzia e simpla:  doza de nebunie destul de semnificativa si multa naivitate sa crezi in ceva, in ce multi din tara asta nu mai cred.

Zilele trecute, destul de incercat de toata nebunia asta a unui contract de 200.000 Euro, un beneficiar isi exprima nemultumirea cu privire la conditiile de stres pentru o perioada de 5 ani…adica dle  5 ani de acum incolo nu o sa mai pot dormi linistit noaptea??? Ehheee dle as spune o mare minciuna daca as spune ca nu e asa:)) o perioada nebuna-nebuna in viata ta urmeaza sa vina si problema ceea mai grava e ca o sa numeri pe degete persoanele care o sa te inteleaga..ce sa mai zicem de ajutor..

Implementarea unui proiect inseamna mult suspans..mai mult decat ti-ai fi imaginat in orice fantezie nebuna din viata ta..niciodata nu o sa fii sigur de nimic..tot timpul o sa astepti un telefon sa-ti spuna ca ceva nu e „conform procedurii (pe naiba..mai degrab conform parerii mele personale)” si mai nou o sa fii tratat de genul: „procuror” vs. acuzat.

Asadar, te las pe tine sa-ti imaginezi cum o sa fie..iti ofer tie aceasta placere..eu imi permit decat sa-ti dau un sfat, si cateva exemple din realitatea fondurilor europene.

Sfat:  NICIODATA sa nu astepti nimic, ia lucrurile asa cum sunt, incearca sa gasesti solutii si sa le propui, respecta legea, incearca sa-ti impui parerea intr-un mod diplomat si CEL MAI IMPORTANT – incearca sa nu uiti ca ambele parti contractuale au obligatii si drepturi, asadar daca trecerea timpului o sa aduca surprize  – adu-ti aminte ca este ILEGAL SA LE APLICI RETROACTIV si informeaza-te asupra toturor legilor care influenteaza contractul de finantare..nu astepta sa faca asta compartimentul juridic al agentiei..

Exemple din Realitate:

1. Pentru orice  modificare, fie ea cat de mica, trebuie sa soliciti aprobarea agentiei. Modificarea  unui contract  se realizeaza cu un act aditional incheiat de comun acord, asadar, orice cui batut altfel decat in PTh inseamna act aditional solicitat de beneficiar..insa de ce toate modificarile de procedura sunt impinse beneficiarului fara a fi de acord cu ele. De exemplu..avem contract de finantare semnat in 2010..verificat dupa procedurile din 2014..Cum este posibil asa ceva?? Adica in 2010 – am semnat un contract cu anumite conditii pe care normal trebuie sa le respect, si acum sunt verificat conform anului 2014? Asta ar insemna abuz, in special daca beneficiarul nu a semnat act aditional in ultimii anii, si nu a primit anexele la contract modificate. Si pe langa toate astea, cum este posibil sa dam o mai mare putere legala notelor interne si nu procedurilor anexate contractului de finantare.

2. Un beneficiar va fi întotdeauna in pozitia de a cere ceva.. Sa nu-si inchipuie cineva ca merita ajutorul financiar si a depus un efort psihic, financiar, etc, sa-l obtina..Nu nu..tu de fapt ceri niste bani de la cineva, care din marea lui bunatate iti da vreo cativa:))). Adica, cei care lucreaza acolo, aduc bani de acasa in fiecare zi..si sunt un fel de paznici a unei imense comori..si cade in sarcina lor sa-i imparta … in mod legal si responsabil..bineinteles..

3. Procedurile de lucru sunt aproape imposibil de indeplinit, in special procedura de achizitii.

4. Paharul de sampanie de la final..hmm nu o sa crezi ca il poti bea pana când nu se va intampla pe bune. Si atunci o sa stai cu ochii in patru, sa nu vina vreun „mare om” sa il fure.

Fondurile europene..inseamna aventura, multe clipe nefericite, nesiguranta, incordare, tensiune, rabdare..multa chiar.., constrangere, si la final..multe multe fire albe..si nu de batranete. Daca surprizele zilnice nu-ti dau palpitatii importante, atunci te incadrezi la beneficiari..insa daca nu stai bine cu inima..mai bine realizeaza investitia din banii tai. Drumul este foarte lung..si surprizele sunt la tot pasul..oamenii pe care ii intalnesti nu sunt tocmai ce ai visat u..

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 se apropie cu pasi repezi de ultimul an de implementare, acesta fiind planificat sa-si incheie implementarea la 31.12.2015 – data maxima de efectuare plati (data maxima pentru  depunerea dosarelor  de plata fiind 31.09.2015). Odata cu implementarea PNDR 2007-2013, a intrat in implementare si PNDR 2014-2020 prin lansarea Masurilor 121 si 121 – ferme familiale – de fapt o struto-camila cu reguli din vechiul program si bani din noul program. In acelasi timp suntem prinsi si in reorganizarea agentiei, cu departament agricol si non-agricol, inca fara manuale de procedura, experti a caror fisa de post s-a schimbat, si inca multa „dezorganizare in reorganizare”.

In lumina atator schimbari, avem inca un program vechi de dus la sfarsit, bine sau rau, o sa vedem la final de 2015. Despre cum stau lucrurile la inceput de ultim an de implementare, as vrea sa prezint urmatoarea analiza personala, fara nici un interes a leza vreuna din partile implicate.

Analiza personala:

1. Pe site-ul APDRP se actualizeaza periodic Stadiul proiectelor cu inregistrari privind numarul de proiecte, valoarea proiectelor selectate, valoarea proiectelor contractate si valoarea platilor efectuate… Si pentru ca vedem atatea stiri de bine pe toate canalele mass-media..cu absorbtie..cu campania EuroAgricultura prin care prezentam exemple „asa da”… consider indreptatita o analiza pe materialul „clientului”.

Conform informatiilor prezentate de APDRP in sectiunea PNDR – Stadiul implementarii, situatia nu este atat de buna – platile efectuate fiind destul de..in urma… Si sa luam in calcul masurile principale:

– Masura 121: Valoare contracte semnate: 907.559.635 Ron; Valoare plati efectuate: 497.863.724 Ron. Rest de plata: 409.695.911 Ron

– Masura 123 impreuna cu schemele de ajutor aferente: Valoare contracte semnate: 782.329.420 Ron; Valoare plati efectuate:416.975.089 Ron;  Rest de plata: 365.354.331 Ron

– Masura 125: Valoare contracte semnate: 565.818.675Ron; Valoare plati efectuate: 258.554.008 Ron; Rest de plata: 307.264.667 Ron

– Masura 312: Valoare contracte semnate: 435.693.538 Ron; Valoare plati efectuate: 247.232.282 Ron; Rest de plata: 188.461.256 Ron

– Masura 313: Valoare contracte semnate: 265.407.222 Ron; Valoare plati efectuate: 66.980.384 Ron; Rest de plata: 198.426.838 Ron

– Masura 322: Valoare contracte semnate: 1.746.926.892Ron; Valoare plati efectuate: 1.306.163.158 Ron; Rest de plata: 440.763.734 Ron

Rezultatele datelor prezentate ar fi:

a. Platile efectuate ating pe alocuri valoarea de 50% decontare din valoarea contractului, insa exista masuri precum 313, unde gradul de absorbtie este de 25,24%.

b. Prin prisma evenimentelor din ultima perioada de timp: aplicarea retroactiva a conditiilor artificiale, interpretarea gresita a Legii 346/2004, exces de zel in verificare post-implementare,  observam ca proiecte finalizate deja, aflate in perioada de monitorizare  primesc instiintari de recuperare debit pentru nereguli constatate. Astfel, la un calcul simplu daca la  valoarea totala a proiectelor contractate de 4.963.069.871 Ron aplicam un procent de bun simt de 20% (reprezentând proiecte somate sa returneze ajutorul financiar pentru nerespectarea conditiilor artificiale..etc), valoarea absorbita la nivel de contractare ar fi de 3.970.455.896,82 Ron. Procentul de 20% este unul favorabil APDRP, intrucat toate proiectele au fost intocmite fara luarea in calcul a conditiilor artificiale sau la Legii 346, asa cum se stie ultima sesiune a fost in luna septembrie 2012 – 312 iar „dezmeticirea” conditiilor artificiale la începutul anul 2013. Asadar daca ar fi sa luam un procent real, vai de noi!

c. Asa cum se stie deja una din cele mai comune si grave probleme in implementarea unui proiect este lipsa cofinantarii – bancile nu prezinta deschidere catre investii, in special pentru start-up-uri, iar finantele proprii au inceput sa fie tot mai inexistente. Astfel indraznesc sa aplic un procent de 30% valorii ramase din aplicarea procentului de 20%, valoarea finala rezultata este 2.779.319.127,77 Ron. Desi sumbru,  cred ca asta o sa fie valoarea absorbita la finalul anului 2015 pentru masurile enumerate anterior. Diferenta? Returnata Uniunii Europene. Asa cum ar zice multi dintre noi: „Unde e afacerea?”

d. Un factor de risc foarte pronuntat este si perioada scurta de timp ramasa pentru implementarea proiectului. Daca ar fi sa luam in calcul, de ex. proiectele 312 din sesiunea 2012, contractele de finantare s-au semnat in luna aprilie-mai 2014. Proiectele cu achizitii simple au sanse sa finalizeze, insa proiectele cu constructii – montaj – slabe sanse. Nu neaparat din lipsa banilor, dar fizic vorbind, procedura este foarte anevoioasa: Proiectele tehnice se depun in maxim 4 luni de la semnare, asta inseamna deja luna august, dupa urmeaza procedura de achizitii care in minimul de timp ar dura 30 de zile, sfarsitul lunii septembrie, si prin minune sa avem ordin de incepere in luna octombrie, cu putin noroc sa ajungem la inchideri la începutul lunii si sa se poata lucra si pe timpul iernii. Asta ar fi varianta ceea mai buna, aproape de perfectiune, insa rare cazuri. In mod realist – cu toata procedura de achizitie si verificare si acte aditionale am reusi tot ca prin minune sa turnam fundatia anul asta. Ideea este  sa ne ferim de acte aditionale, ca sa nu mai avem timpi morti chiar si de 2 luni.

2. Experienta acumulata in urma PNDR 2007-2013: Am devenit cu toti procurori! Principala activitate nu mai este cum sa facem sa absorbim cat mai mult ci cum sa investigam mai bine „presupuse fraude”. Cum sa lasam beneficiari sa ajunga aproape de final, sa vina la ultima decontare si apoi sa le cerem banii inapoi ca dle au fraudat fondurile. De fapt noi, agentia, nu am avut habar de multe reguli de la începutul programului, si acum la final, dupa ce ne-am exprimat acordul la fiecare pas: conformitate, eligibilitate, selectie, contractare, aprobare acte aditionale, aviz favorabil achizitii, transe de plata eligibile ne topeste un fulger si ne trezim sa verificam proiecte din 2007-2008-2009, de când bunica ulcele. Problema este ce proiecte verificam?? Toate sau asa la intamplare pe cine nu convine? Sunt multi „prieteni din copilarie” cu proiecte mai mult sau mai putin dubioase, pe alea le verificam? Oare prin proiectele de excelenta prezentate prin campania Euroagricultura nu sunt proiecte cu conditii artificiale sau care ar fi incalcat L346?

Concluzia: Daca tot am reusit cu „chiu-cu-vai” sa finalizam niste proiecte, hai sa gândim solutii de absorbtie a banilor pe toate contractele finantate  si nu solutii de decapitare a investitiilor. Sincer…nu vad bine rezultatele activitatii APDRP (AFIR). De ce? Pentru ca la un moment dat, când beneficiarii vor castiga in instanta rambursarea banilor, se vor indrepta in nume propriu impotriva expertilor care au dat dovada de exces de zel. Acest exces de zel poate fi transformat foarte usor in abuz sau neglijenta in serviciu…. si atunci sa vezi procese peste procese. Si inca un lucru…cum se explica faptul ca un proiect aflat la final care a trecut prin toate avizarile, aprobarile si procedurile APDRP este reziliat in baza constatarii ca un document nu este in regula. Cum se explica faptul ca doar beneficiarul este de vina? Cum? Oare APDRP nu are nicio responsabilitate?

„In vederea imbunatatirii capacitatii institutionale pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit se reorganizeaza si devine Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale„.

Ne-am obisnuit sa vedem institutii care isi schimba denumirea; se emite o lege  prin care se stabilesc atributii, obiective, etc., insa de fapt nu vedem decat o „alta Mărie cu altă pălărie”. De ce? Raspuns: Schimbarea denumirii nu inseamna ca am identificat problemele si avem si rezolvare, inseamna doar ca speram ca lumea sa vada in noutatea denumirii si o eventuala schimbare inexistenta. Vorba aceea: vopsim gardul insa, in curte ramane leopardul.

As prefera sa ma insel, sa nu fie asa, sa avem intr-adevar o schimbare, insa pana la urma urmei vorbim despre culori politice si totul se reduce la asa ceva. Daca ar fi intradevar, sa avem o institutie functionala, ar trebui sa vorbim despre „apolitic” si pe bune, ce institutie mai este astazi apolitica?. Trebuie sa vorbim despre oameni aflati la conducere care sa vada dincolo de interesul partidului, interesul Romaniei, iar realitatea zilnica ne-ar contrazice. Dar na vorbim de bani si automat despre „prietenii obscure”.

De asemenea, procesul de reorganizare include si masurile, pe seama carora s-a facut mare valva si lauda: depunerea online si Baza de date cu preturi de referinta. Mda..depunerea online este disponibila altor programe de foarte mult timp, deci nu vad unde-i noutatea?. In prima faza as putea sa enumar atat avantaje cat si dezavantaje, insa prefer sa trecem de experienta primei sesiunii cu depunere online. Oricum depunerea online nu inseamna reducerea duratei de analizare a solicitarilor de finantare. Cat despre Baza de date cu preturi de referinta – am avut una si in perioada trecuta, elementara cei drept, m-a si mir, de multe ori, cum „asa ceva” a fost proiect finantat prin Masura 4.2 „Asistenta Tehnica” a Programului SAPARD. Sa intelegem ca baza trecuta, a fost doar in faza de prototip, dar totusi s-au decontat niste bani pentru proiectul asta? Daca totusi am avut o Baza incipienta de ce nu s-au investit bani in dezvoltarea ei? si nu in Manualele de procedura la care am ajuns in prezent? Ehe multe intrebari si totusi raspunsul ar fi cu siguranta unul „oficial cu zambetul pe buze”.

Oricum, daca dupa atatea probleme intelegem ca trebuie sa schimbam denumirea institutiei, e o treaba tare inteligenta:)). Bre’ nu denumirea e problema!!! Sincer, suna mult mai bine APDRP decat AFIR!!

„O să mai depună Cuțu’ proiecte!” reprezinta o afirmatie pe care o sa o auziti din ce in ce mai des. Prima data cand am auzit un beneficiar spunand „asa ceva” mi-a trecut prin minte: „Na omul e frustrat…”, insa dupa ultimele evenimente din „piata APDRP” clar omul are dreptate. Prin prisma faptului ca orice parere trebuie temeinic sustinuta atunci cand vorbim despre „fonduri europene” o sa enumar cateva opinii..

1. Sa incepem cu inceputul zic! Primul moment in care, in calitate de beneficiar, iti iei ADIO de la fondurile europene este prima discutie pe care o ai cu un consultant (altadata promotori, astazi reticenti – sa nu-si inchipuie cineva ca absorbtia PNDR au adus-o caravanele – cu toata parerea de rau pentru MADR). La prima discutie, intrebarile de stabilire a eligibilitatii ideii tale o sa te poarte catre arborele genealogic..Care ruda a fost/este/sau intentioneaza sa fie beneficiar?..Care este statutul terenului pentru investitie? Fractionat/nefractionat? De catre cine?..Esti sau nu actionar/administrator in cadrul altei forme juridice??.. Provenienta cofinantarii?? Aveti un arbore cu bani sau o matusa bogata??..Si uite asa am plecat de la banalele intrebari (amplasament, natura terenului, descrierea ideii, infiintare societate, utilitati amplasament..)..si am ajuns la un adevarat istoric al omului respectiv. Poate ca vor exista si sceptici care nu vor da crezare a ceea ce am scris anterior insa o sa  spun si ..de ce asa al nabii de multe intrebari??. Pai primul simptom  a fost reprezentat de nebunia conditiilor artificiale si despre ele am mai vorbit..despre modul retroactiv in care se aplica..despre lipsa de substrat a unei procedurii.. a unui ghid consolidat..despre lipsa de informatie..etc. Al doilea simptom..de fapt noul trend..este reprezentat de „intreprinderile legate”..nebunia e in curs.  Despre intreprinderile legate puteti gasi informatii interpretabile in Legea nr. 346 din 14.07.2004 . Nimeni nu are o idee clara despre legea asta..nimeni nu stie cum sa o interpreteze insa toti beneficiari dau bani inapoi..asa preventiv. SIMPLU! – pe principiul decat un copac uscat mai bine taiem padurea! Oricum se vede implicarea in clarificarea „bubelor din cap” in ghidurile 121 scoase la bataie in prezent!!

2. Daca te numeri printre cei curajosi..reusesti sa treci peste prima discutie..ca doar nu o sa ti se intample tocmai tie..si te apuci de treaba. Depui proiectul..primesti notificarea „de felicitare”..semnezi contractul si incepe nebunia.. PROCEDURA DE ACHIZITIE. Ohoo si ce mai hora!!! Procedura de achizitie reprezinta ceea mai importanta realizare din viata acestui sistem..de baieti care stau la birou..nu se misca de acolo..privesc pe fereastra si le vin idei..sa securizam achizitiile!!. Ce rezulta dupa?? hmm..reportaje la Viata Satului si un nene director amuzat parca de situatie..ca dle’ ei respecta regulamentele europene si legislatia nationala..Care legislatie bre’?? Da na oricum nu are rost sa ne mai „dam la TV” ca oricum se rezolva problema din Iulie-August..e pe vine o super baza cu preturi de referinta!!. Sfatul este: Nervi tari si putere de munca!

3. Concomitent cu desfasurarea procedurii de achizitie incepe si goana dupa posibilitatile de cofinantare..iar aici vorbim despre banca..si pentru multe proiecte vorbim despre moarte inceata dar sigura. Exemplele sunt multe si clare. Iar daca va vin idei privind contracte de imprumut de la parinti..prieteni. „NeaNea” conditii artificiale se numesc si nu contracte de imprumut.

4. In cazul in care cineva isi inchipuie ca daca a parcurs cu succes toate etapele de mai sus inseamna ca are un proiect de Succes se afla intr-o mare eroare. Toata nebunia cu crearea de conditii artificiale (fractionare de investie, complementaritate, provenienta banilor), incadrarea in categoria intreprinderilor legate si astept inca urmatoarea bomba.. poate aparea si la ultima transa de plata. Rezultatul este lesne de inteles returnarea banilor primiti de la APDRP pana la momentul ultimei transe de plata..credite bancare..faliment..distrugerea unei afaceri. De ce? Pai pentru ca asa suntem noi. Simplu! Iar modul in care esti tratat daca ajungi intr-o asemenea situatie..de -a dreptul ….

Acum dupa ce privesc in spate si analizez fiecare situatie aparuta, concluzia chiar este: O să mai depună Cuțu’ proiecte! Insa in acelasi timp poate asta este si ideea!!

PNDR  este primul program de finantare  in cadrul caruia se da startul finantarilor europene in perioada de referinta 2014-2020 iar conform tendintelor actuale la inceputul lucrarilor obisnuim sa taiem si panglica. Prin prisma acestui sentiment de mandrie s-a organizat in data de 20.05.2014 deschiderea primei sesiuni de cereri de proiecte pentru modernizarea exploatațiilor agricole prin Măsura 121 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

„Emotia” evenimentului a adus si unele declaratii nu tocmai potrivite din partea dl ministru, intrucat lasa „impresia” ca vorbeste in necunostinta de cauza. De la dl ministru zicere: „În cadrul noului PNDR vom avea mai puține măsuri decât în precedentul și aș dori să punctez faptul că s-a mizat foarte mult pe simplificare, pe limitarea pe cât posibil a birocrației. Astfel, se va observa că s-a redus numărul de documente, avize sau acorduri solicitate beneficiarilor. Ca o noutate, s-a introdus sistemul de depunere on-line, pe care îl vom și prezenta astăzi”.

– Prima parte a afirmatiei – adevarata,  noul PNDR va avea mai putine masuri decat precedentul, insa partea cu mizarea pe simplificare scartaie pentru ca eu, sincer, nu o vad. Pentru oricine doreste sa se convinga, ghidurile 121 si 121 -ferme familiale se pot consulta pe pagina http://www.apdrp.ro/ sectiunea investii PNDR. Acelasi text precum in precendetele, aceleasi avize, etc. Atentie mai apar strecurate unele texte care va pot oferi surprize la depunere – proiectul de semneaza de responsabilul legal, doar depunerea mai este permisa cu procura notariala.

– Urmatoarea propozitie nu este din aceeasi poveste, numarul de documente, avize sau acorduri NUs-a redus ci dimpotriva as putea sa mentionez avizul de la MADR pentru terenurile incadrate in categoria „pajiste”. Prin urmare nici gand de documente, avize sau acorduri mai putine.  Aici as atrage atentia tutoror carora doresc sa depuna proiecte  la textul despre fractionare, este la fel de firav ca si cel de pana acum insa intelesul nescris face pe toata lumea sa stea acasa. Intelesul de la 112 – cu disparitia cedentului din APIA s-ar parea ca se pastreaza la ferme familiale – acum depinde de la zona la zona bineinteles.

– Singura noutate si nu exemplu de noutate („ca o noutate” este o forma de exprimare pentru exemplificarea unei noutati ) este depunerea on-line a cererii de finantare insa numai in cazul 121. Despre depunerea on-line o sa-mi exprim parerea dupa experienta primei sesiuni, insa la prima vedere pare un lucru bun.

– Si pentru a ne incadra in aceleasi limite de comportament: Vorbim despre Versiunea 11 a Ghidului Solicitantului si nu Versiunea 10 – vezi subsolul fiecarei pagini din ghid. Eroarea se mentine si in versiunea finala. Elementar, dar ma gandeam asa, la nivel de autoritate!

Si ca si cum nu era suficienta, fraza anterioara, indrazneste sa mai arunce cateva perle..ca doar da bine la TV..De asemenea, pe zona de achiziții, acolo unde au fost foarte multe probleme pe care le-au întâmpinat atât autoritățile publice cât și beneficiarii privați, vom avea o lista de prețuri de referință pentru ca aceștia de urmă să nu mai fie nevoiți să parcurgă acea procedură complicată pe care o prevede procedura specială din PNDR. Analiza realista ar suna cam asa:

1. Pe zona de achizitii SUNT inca multe probleme si VOR fi atata timp cat procedura va suferi modificari de genul celor de pana acum. Zona de achizitii are probleme, nu din cauza beneficiarilor sau a expertilor (cu cateva exceptii) ci datorita Manualului de procedura care devine cu fiecare versiune tot mai ANORMAL – acum mai nou cerem verificarea rezonabilitatii preturilor.. Mare iti e gradina Doamne. Revenind, despre ce timp trecut vorbim?? Sa vorbim despre ceea ce se intampla acum! Sa vorbim despre ceea ce inseamna zona de achizitii in zona privata in cadrul PNDR – aberatii, anomalii, proceduri interminabile, etc, etc. Daca tot avem directori care vor absorbtie, de ce nu avem si solicitari catre departamentul care intocmeste manualele astea de procedurii??  Cine e mai in masura decat ei sa faca solicitari?? Oricum daca incepem sa vorbim despre achizitii nu mai gasim finalul articolului.

2. Vom avea o lista de preturi probabil la sfarsitul programului, in 2020. Daca tot am identificat aceasta problema, cu baza de data, de ce a trebuit sa asteptam mijlocul lui 2014 sa lansam  invitatii catre furnizorii de bunuri??  Oricum modul de solicitare ori ne va aduce preturi duble, ori nu va depune nici un furnizor nici o lista de preturi. Faceti un exercitiu de imaginatie, puneti-va in papucii unui furnizor, accesati site-ul http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_informatii_utile_baza_de_date_cu_preturi_de_referinta si vedeti un pic cum ar fi? Aproape ca as putea paria ca o sa inchideti site-ul si o sa va vedeti de treaba in continuare.

3. Procedura  de achizitii si-a pierdut de mult  limita de complicabilitate, acum este absurda. Daca cineva isi inchiuie ca e complicata, lansez o invitatie, ca tocmai sunt in curs cu cateva, sa vedem cum i se mai pare dupa. Si hai sa va dau un simplu ex.: in momentul in care se propune scoaterea la licitatie a lucrarilor  se numeste comisia de evaluare si selectie. Comisie care ar trebui sa aiba competente in domeniu. Reamitesc vorbim despre constructii. In acelasi timp alegerea comisiei este restrictionata de procedura de evaluare, intrucat o comisie cu aceeasi membrii  poate participa la o singura licitatie. O comisie de evaluare are 3 membrii. Astfel va las sa faceti niste calcule si o sa vedeti ca ar trebuie sa facem o vizita la facultatea de constructii poate mai gasim niste membrii.

Concluzia e lesne de inteles pentru fiecare dintre noi! Si o sa se observe si in repulsia beneficiarilor fata de fondurile europene – ca doar noi asta urmarim sa dam banii inapoi, nu sa ne dezvoltam!