Iulia Samoila

Noul Program National de Dezvoltare Rurala – perioada 2014-2020 ne bate la usa, cei drept destul de timid, si odata cu el si primii doritori de povesti frumoase.  Noul PNDR ne aduce ” in dar”  mai putine masuri, cu finantari canalizate pe aspectele importante ale mediului rural. Avand in vedere ca una din problemele importante ale mediului rural este reprezentata de fenomenul de imbatranire a populatiei de agricultori se propune o noua sub-Masura 6.1. Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.  Intrucat consider ca aceasta sub-masura detine o alocare financiara importanta (mult mai mare decat precedenta)  merita sa incercam o analiza pe materialul publicat pana in prezent – Fisa tehnica a masurii. Aceasta poate fi consultata pe site-ul MADR http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-programare.html.

Parerea mea:

1. Asa cum stim si din experienta 2007-2013, in cadrul acestei submasuri de acorda finantare tinerilor fermieri ce doresc sa se instaleze pentru prima data ca sefi de exploatatie agricola. Asadar, putem trage concluzia evidenta ca obiectivul principal al masurii este „acordarea de sprijin financiar in vederea dezvoltarii agriculturii de catre tinerii fermieri”. Am dorit sa subliniez „evidenta” pentru ca in nenumarate cazuri, aceasta (reamintesc evidenta) a devenit o nebuloasa.

2. In fisa masurii se pastreaza  contextul de „preluarea exploatatiilor agricole  in mod integral de la fermierii in varsta”. Eu as putea paria ca vom ajunge iarasi la anomalii de genul interpretarii gresite a termenului de „preluare”. In vechiul program, la ultima sesiune de depunere a fost o intreaga poveste cu privire la diferentele dintre „a prelua” si „a se infiinta”. Prin preluare, tanarul fermier, arenda o exploatatie agricola in integralitatea sa. In cazul infiintarii, insa, vorbim despre proprietate, iar tanarul fermier putea cumpara doar o parte din exploatatia agricola. Doar ca pe parcursul evaluarii, o aluna a schimbat intreaga poveste. Ce  a urmat?? Ei bine, unele oficii judetene au evaluat corect, altele nu – echitabilitate nu??

3. Conditii de eligibilitate: „Solicitantul prezinta un Plan de Afaceri pe care il va implementa conform cerintelor Regulamentelor privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din FEADR”. La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul intocmeste si isi asuma un plan de afaceri, intocmit pe baza unor preveziuni economice, tehnice si de mediu. Repet „preveziuni” deoarece inca se confunda termenul de „previziune” cu „certitudine”. In programul trecut, in cazul in care desfasurai o activitate zootehnica, sau mixta iar in planul de afaceri iti propusesei sa ai 10 capete vaci cu lapte in anul 3, pai atat trebuie sa ai, nici mai mult, nici mai putin. De ce? Pentru ca asa scrie in Manualul de procedura si nu se accepta solicitare de act aditional de modificare a contractului de finantare. Evolutia in timp a unei afaceri poate suferi modificari considerabile, insa atata timp cat se mentine obiectivul principal al masurii  „dezvoltarea agriculturii” nu vad unde este problema. Bineinteles, datele problemei se schimba in conditiile in care vorbim despre manuale de procedura care nu au contact cu realitatea.

4.  Conditii de eligibilitate: „Solicitantul are domiciliu stabil intr-una dintre unitatile administrativ – teritoriale  pe teritoriul careia se afla  exploatatia”. Nu cred ca domiciliul solicitantului are o influenta reala asupra competivitatii unei exploatatii agricole.  Rezultatul acestei restrictii – o sa avem mai multi tineri cu „buletin de tara”, vezi 313 – agropensiuni.

5. Conditii de eligibilitate: ” Solicitantul lucreaza efectiv in  agricultura si nu detine concomitent un alt loc de munca in afara unitatii administrativ -teritoriale in care este situata exploatatia, sau a zonei limitrofe” . Pe aceasta conditie as incununa-o ca fiind ceea mai absurda. E genul acela de fraza care te lasa fara grai. Si ca sa nu par exagerata o sa aduc cateva argumente dintr-o lume reala (o lume in care eu traiesc si alti se pare ca nu):

– Sa luam in considerare sectorul vegetal – cultura mare. Si eu as intreba asa, este sau nu o activitate sezoniera? Este – perioada de lucru incepe din martie  si se termina la sfarsitul lui octombrie. Ce ar trebui sa faca in restul timpului un beneficiar aflat in cazul asta? Sunt, totusi, 4 luni. A da, ar trebui sa traiasca din profitul realizat in restul anului. Si daca anul respectiv este unul nefavorabil, daca abia ajung veniturile realizate pentru insamantarea din anul urmator? Un om care traieste in realitate se intreaba si lucrurile astea.

– Locul de munca concomitent ar trebui sa nu fie in afara unitatii administrativ- teritoriale in care se afla exploatatia, in cazul asta inseamna ca ar trebui sa fii profesor, doctor sau poate un functionar in primarie, pentru ca astea sunt singurele locuri de munca pe care o comuna le ofera.

– O portita de scapare mi se pare „zona limitrofa” , care in caz de presiune „prieteneasca” se poate extinde in judetul vecin:)).

– Obiectivul principal al acestei tari este sa creasca si sa se dezvolte, sau asa ar fi normal, asadar ce conteaza ca eu ca si om pot sa am o afacere din care pot sa obtin un profit frumos si in acelasi timp sa detin si un loc de munca. Pana la urma urmei statul este de 2 ori castigat – imi platesc taxele la stat, atat din salariu cat si din exploatatia agricola. Dar revin, aluna din birou e departe de realitate, priveste inca prin sticla globului de sticla.

Ceea ce ne aduce in „dar” noul PNDR este rezultatul anomaliilor prezente, in care am ajuns sa avem transe de plata la Masura 112 de 300 de pagini, sa vedem in evidente  nebuloase, sa ne alteram gandirea, sa punem de 2 ori punct sa nu cumva sa se inteleaga altceva, sa aruncam mereu raspunderea in curtea altcuiva si mai ales sa ne dam in judecata si tot noi, prin finantele statului, sa platim greselile altora.

Pot sa inteleg patosul discursului politic insa realitatea este alta. Schimbarea ultimilor 3 directori ai agentiei au adus complicari ale procedurilor si in nici un caz simplificari. Si totusi dupa caravane peste caravane, sedinte de informare si cate si mai cate NU AU INTELES NIMIC.

Si se facea asa: ..Era toamna tarzie a anului 2009..an de inceput in „prinderea de experienta” pe plaiurile mioritice intr-ale fondurilor europene. Atat expertii cat si beneficiarii aflati inca in „febra” fondurilor  europene dupa anul de repaus 2007 si unul de inceput 2008, primeau, respectiv, depuneau proiecte fara o baza prea vasta despre regulamentele europene in vigoare de prin 2005-2006…regulamente ale Comisie Europene pe baza carora se intocmeste un Plan de dezvoltare pentru o perioada de finantare..in speta 2007-2013.

Si revenind in poveste..se facea asa..toamna tarzie, Ion, „lovit de lumina” fondurilor europene..pleca la oras sa caute un „sfatuitor autorizat intr-ale proiectelor”.. Zis si facut, se gasi sfatuitorul si se incepu lucrul. Ca in orice tara care respecta d’a fir-a-par definitia birocratiei..Ion incepu a scoate documente, avize, autorizatii, ca totul sa fie bine.. si intr-un suflu depusese proiectul. Bucuros de reusita lui, dupa depunerea proiectului,..indreptandu-se spre casa..pe ulita satului..il intalni pe bunul sau vecin Vasile, venind de la oras..un pic ostenit de greutatile cotidiene. „-Noroc Vasile!”; „- Noroc Ioane! Ce faci omule, de unde vii?” „-De la oras Vasile, Am fost si-am depus un proiect de pensiune Agro… greu nene…tare greu..” „Cum asa, zise Vasile, cum ai facut” „Pai, am gasit un consultant si m-am sfatuit cu el de m-a ajutat.. pe bani grei nene.. sa fac un proiect” „Mamaaaaa, vreau si eu – zise Vasile- da-mi numaru de telefon al persoanei”

Si Vasile merse la consultant… si ce mai tura-vura… facu si el un proiect… de agro.

Perioada de evaluare fu scurta si in primavara anului 2010, Ion si Vasile semnara contractul de finantare..si incepura implementarea..ce nu fu usoara: dosare de achizitii lucrari, dotari, servicii, acte aditionale la contractul de finantare, transe de plata…si la transe de plata sa facem un popas.. Dupa executarea cam a 40-50 % din constructie..Ion si Vasile depun primul dosar de plata..acesta se evalueaza..si primesc valoarea aferenta ajutorului nerambursabil din prima rambursare.. Bucurosi nevoie mare..ca proiectul lor prinde radacini, cu siguranta faptului ca banii chiar se primesc si ambitiosi nevoie mare apelara la o banca sa obtina restul de bani necesari finalizarii investitiilor..primira creditul si finalizara lucrarile..

Dupa o perioada lunga de implementare, cu bune si rele, cu multi mc de hartie..veni si ultimul hop – decontarea ultimilor bani. Dupa intocmirea dosarelor de plata (revin si spun, in prisma unui stat birocratic..cu declaratii de conformitate a toturor mat. folosite, autorizatie de construire, procese verbale, programe de urmarire si control, buletine de analize si incercari, agremente tehnice, proces verbal de repectie finala, situatii de lucrari, devize servicii, condica de betoane, decizie de numire RTE si diriginte de santier, facturi, ordine de plata, extrase de cont, confirmari de cont, etc.), se trecura la verificarea lor de catre „experti”.

In urma verificarii lor..se constata de catre „experti” ca se incadreaza la categoria „conditiilor artificiale” si ajutorul incasat deja se va returna agentiei iar ultima transa nu se va mai deconta..

Muti de uimire si cu grija indatorarii la banca cei 2 se prezentara la agentie, ca doar inainte sa mori macar sa stii motivul. Comportamentul expertilor..stana de piatra sau expert cam acelasi lucru. Motivul = conditii artificiale, analizate si dezbatute intr-o nota interna din luna aprilie 2013, o nota care se aplica inclusiv retroactiv. Corect sau nu, rezultatul acelasi = returnarea banilor.

Si acum vii si te intrebi in felul urmator cum sa fie vorba despre conditii artificiale in conditiile in care vorbim despre indicatori gen: – acelasi amplasament al investitiei – acelasi consultant, – acelasi titlu de proiect ??

Pornirea tavalugului trebuia sa fie de la inceputul programului..de la ghidul solicitantului..nu asteptarea „luminarii in departamentul expertilor” in conditiile in care pana la momentul aparitiei notei toate proiectele au fost depuse si finantate bine mersi. Din pacate aceasta poveste nu are cum sa se termine cu „Si au trait fericiti ca doi vecini pana la adanci batraneti”

Si acum… iesind din cadrul basmului povestit…. va spun urmatoarele. Am studiat rapoartele de selectie pe masura 313 din perioada 2009-2011 si am gasit foarte multe proiecte care pot fi incadrate cu usurinta la „crearea de conditii artificiale”. Ce facem cu ele? Asteptam finalizarea lor si apoi „le dam la cap”?. Oameni buni… nu va bateti joc de semenii vostri pentru ca aici am gresit cu totii.

Scriu acest articol ca urmare a starii de amuzament pe care mi-a adus-o rasfoirea noului PNDR – nu de alta da parca vorbeam de varianta „light” trimisa intial la Comisia Europeana. Inteleg asa – in sarcasmul care ma caracterizeaza cateodata –  ca suntem un neam de scriitori:), mari scriitori dle..

Parere personala:

1. Noul PNDR este foarte ciudat..nu este un program clar..curat (care sa-ti aduca amintele de foile rupte de mama prin scoala generala). Prezentarea masurilor este obositoare si destul de incurcata pe alocuri – in functie de obiective, prioritati – cand de fapt vorbim despre 3 masuri importante pentru beneficiari privati: 4.1., 4.2. si 6.4 – un fel de 312 cuplat cu 313, in conditiile in care numarul de proiecte depuse in sesiunea 312 – septembrie 2012 este de aprox. 3.900 proiecte . Mi-ar fi placut sa vad ceva mult mai bine structurat..bine aerisit..cu un acces facil la informatie.

2. Un obiectiv am atins sigur..nu poti sa citesti tot programul asta din scoarta in scoarta si sa nu te plictisesti. Rezultatul: se vor identifica paginile cu informatii importante, se vor face notarile respective, iar restul?..vom vedea singuri la implementarea programului cand ne vom lovi de o fraza uitata pe un colt de pagina care ne limiteaza. Si din cauza cui ?? Cine ne impune conditii?? Cine ne face programe?? Raspunsul: Noi. Daca privim in spate..la vechile programe multe din problemele aparute sunt rezultatul unor astfel de situatii.

3. Credeti cumva ca cineva a reusit sa citeasca tot programul trecut??toate regulamentele aferente? Sincer ma indoiesc. Astfel cum de ajungem sa vorbim despre conditii artificiale abia la sfarsitul programului, in conditiile in care ele erau metionate de prin 2005? Raspunsul: Pentru ca nimeni nu a citit, nimeni nu s-a informat..nu ai cum sa citesti in integralitate toata documentatia asta si sa manifesti acelasi interes de la prima si pana la ultima pagina,

4. Daca e sa facem o comparatie intre vechi si nou observam urmatorul lucru: conditiile minime de eligibilitate sunt mai aspre, mult mai limitate..deci e cazul sa renuntam la „cat de perfect este noul program” pentru ca sincer nu vad nici un avantaj. Sau sa incep sa ma intreb pentru cine este „perfect”. Intradevar valoarea alocata PNDR a scazut..nu vreau sa ma gandesc ca incepem cu „favoriti” –  parca eram transparenti. Trist dar adevarat – inca sunt manifestari de „sa moara capra vecinului”

Nu stiu cum de mi-a scapat acest articol insa important e ca l-am citit in cele din urma si consider ca merita o dezbatere ca doar dezbaterile aduc variantele cele mai bune (conform noilor vorbe din targ)..

Pentru cei interesati avem urmatorul articol: http://www.mediafax.ro/social/daniel-constantin-consultantii-pentru-proiecte-agricole-vor-fi-acreditati-ca-sa-nu-amageasca-fermierii-12120253.

Dupa ce mi-am ocupat 5 minute citind, crezand ca poate face un efort si spune un lucru serios, pot sa spun ca am constatat ca am pierdut timpul in van.  Sunt uimita in ultimul timp de genul „variantelor light” si a „fermieriilor care au fost amăgiţi câteodată de consultanţi şi au suportat costuri mari”.

Si daca tot vorbim despre dezbateri peste dezbateri privind noul PNDR si de restructurarea APDRP atunci sa facem o dezbatere cu toti cei implicati nu doar cu cei „simpatici”.

1. Daca PNDR 2007-2013 a avut succes  in comparatie cu celelalte programe este pentru ca au fost consultanti, buni sau rai, care au facut o promovare extraordinara si au depus proiecte, consultanti care au implementat proiecte, care au suportat toate toanele de beneficiar si de expert ca programul sa functioneze si oamenii sa-si incaseze valoarea ajutorului nerambursabil. Daca cineva poate numi „Caravana PNDR” informare nu stie clar despre ce vorbeste…de la a auzi asa intr-o doara despre fonduri si pana la ajunge sa faci pe bune e o diferenta de la pamant la cer. Da stiu, cu toti ne dorim sa cada bani din cer..doar ca ghici ce?? nu e cazul fondurilor europene..asa ca as sugera sa lasam deoparte „fondurile gratuite si consultantele gratuite” ca asa ceva nu exista. Sa primesti fonduri nerambursabile inseamna tot atat de multe obligatii si raspunderi cate  litere gasim in ” fonduri nerambursabile”.

2. Daca ar fi sa ne uitam asa prin rapoartele de evaluare, la cate proiecte s-au depus in cadrul Masurii 121 – ferme familiale (masura gratuita despre care am auzit atatea cuvinte de  lauda de prin curtea ministerului) si cate proiecte s-au depus pe 313 sau 312, de exemplu, ne-am da seama ca realitatea e tare departe. Sunt tare curioasa daca noua Masura 121- familiale, ceea anuntata ca fiind prima masura care deschide PNDR 2014-2020 va avea acelasi „succes rasunator” ca anul trecut.

3. Amagire. Punctul asta din dezbatere e tare comic si o sa va spun de ce. Vorbim despre ” fermierii au fost amăgiţi câteodată de consultanţi şi au suportat costuri mari”. Dar despre cum avem un sistem deficitar de angajati in sistemul de verificare al proiectelor si am ajuns sa asteptam 1 an si jumatate un raport de selectie partial de ce nu vorbim?? Am intalnit cazuri in care saracii solicitantii uitasera ca au si depus proiecte ori s-au saturat sa astepte un raspuns si au realizat investitia din fonduri proprii sau imprumuturi.

4. Perfectiune. Se incearca asa, crearea unei „aureole” asupra ministerului, in care daca esti un om care traieste in realitatea zilnica nu stiu cat te mai poti increde. Adica daca tot avem ceva probleme de ce sa nu cautam cativa vinovati precum „consultantul care iti ia pielea de pe tine”. Nu pot sa vin si sa sustin ca toate firmele de consultanta stiu despre ce este vorba intradevar insa nici nu pot sa sustin ca toti din tabara cealalta stiu.. asa  ca orice sistem, atat privat, cat si public, are atat rele cat si  bune,, Iar despre „acreditarea consultanţilor, cel puţin pe cei care lucrează pe zona de agricultură” as putea sa ma gandesc ca cineva incearca sa- si creeze o nisa de obtinere de venituri prin restrictionarea altora.. Si oare acreditarea asta cum s-ar realiza?? In functie de ce?? Ce preferinte ar trebui sa avem in vedere? Sau macar sa nu ne mai chinuim cu acreditarea, sa mai cheltuim si bani din bugetul de stat cu comisii si alte prostii si sa publicam direct lista de „consultanti perfecti”.

Iar in timp ce alti isi fac intradevar treaba  iesim si spunem prostii pe toate caile de difuzare a informatiei. Sa poti sa intocmesti proiecte iti trebuie experienta sa te poti feri de toate capcanele introduse prin legislatii, ghiduri si proceduri, iar atunci cand crezi ca stapanesti o procedura bine se schimba procedura, si nu acreditari..o hartie aruncata intr-un sertar si un consultant care habar nu are..adica despre ce vorbim??

Iar daca stau si ma mai gandesc inca odata o sa pun urmatoarea intrebare..de ce tocmai masurile din mediul agricol?? Oare pentru ca acolo vorbim despre proiectele cu valoarea eligibila ceea mai mare?? si implicit cu procentul de consultanta cel mai ridicat?? Vorbim cumva despre prietenii obscure si despre datorii prietenesti??

In evaluarea, selectarea, contractarea respectiv implementarea unui proiect un rol foarte important, ignorat de cele mai multe ori, il are expertul verificator. Atunci cand ma refer la „rol important” credeti-ma ca stiu ce spun. De -a lungul timpului am intalnit 2 categorii de oameni :

1. Expertii carora nu le pasa de ceea ce se intampla, de consecintele faptelor lor, cei a caror viziune se opreste in cei 2 mp ai biroului. Si fata de ei, as vrea sa-mi manifest un „fel de revolta” pentru ca nu pot intelege cat de importanta este de fapt activitatea lor si cum pot influenta viata unui om – acel fel de revolta pe care probabil il simtim cu toti cand ne referim la sistemul de sanatate din Romania sau la sistemul de justitie din Romania, impotriva caruia iti exprimi gandurile insa el ramane prezent. Si aici as vrea sa -mi spun un gand pe care mi-l amintesc mai des decat mi-as dori – o dna procuror invitata la o emisiune isi exprima  cu o lejeritate uluitoare parerea despre un om inchis pe nedrept – se mai intampla si erori.  Pot sa inteleg termenul de „eroare”, doar nu traim intr-o lume perfecta. insa nu pot sa inteleg, si nici nu imi doresc, cum de putem trece asa usor peste o „eroare” ,  insa  as vrea sa intreb un astfel de om:  Si daca ti s-ar intampla tie??.

Si revenind la subiect, din punctul meu de vedere, o persoana aflata in aceasta functie, ar trebui inainte de toate sa stapaneasca o baza serioasa de informatii  pentru ca natura proiectelor difera atat de mult in PNDR.  Pe langa latura profesionala, care sigur este ceea mai importanta, trebuie sa nu uiti sa fii „om”.  Pot sa inteleg ca trebuie sa existe o „triere a proiectelor” inca de la faza de eligibilitate insa nu pot intelege motive absurde – care probabil ar starni amuzamentul, nu pot intelege  comportamentul de superioritate acutizata si tratamentul jignitor – in definitiv institutia functioneaza datorita solicitantilor. Ma intreb asa, ce ar fi institutia fara cereri de finantare sau fara dosare de plata? De altfel, a devenit tot mai des intalnita in ultimul timp, fuga de responsabilitate a expertilor. As putea  sa o inteleg in lumina ultimelor evenimente – prin care verificam proiecte din 1900 toamna si le declaram neeligibile pe baza regulilor actuale.. un „talmes-balmes”.

2. Expertii pentru care respectul meu nu are limite, persoane cu experienta si mai presus de toate „OAMENI”. Sa depui o cerere de finantare nu este usor – nici din punct de vedere al crizei de timp, al relatiilor cu institutiile si nici din punct de vedere financiar. Si aceasta parte financiara este partea ceea mai sensibila – indeplinirea conditiilor minime de eligibilitate necesita efectuarea unor cheltuieli si aici avem ceva exemple: infiintarea firmei, achizitionarea terenului, cladirii, acte notariale, obtinerea de documente in regim de urgenta, costuri pentru avize, autorizatii, costuri privind studiile de teren: topo, geotehnic, proiectare, consultanta..al…de multe. Si uite asa sunt experti care inteleg toate implicatiile depunerii unui proiect si iti acorda o sansa. Sa poti sa ai o sansa e un lucru tare important!

Despre ei as vrea sa spun ca  sunt acei oameni care cred  in ceea ce fac si o fac cu placere..iti dau raspunsuri clare si concise si nu un raspuns mai „cetos” decat intrebarea. Sunt acei oameni care inteleg cand procedura are o eroare si incearca sa schimbe prin adrese peste adrese situatia..sunt acei oameni inca conectati cu realitatea. Sunt acei oameni carora pozitia nu le schimba comportamentul..nu capata ” aer de cer”:))

Iar pentru tot ceea ce sunt oameni acestia nu pot decat sa am inca o speranta in PNDR – sa stiu ca inca sunt oameni profesionisti in fata carora MA INCLIN!!

Acum cateva zile am avut „deosebita placere” sa scanez un dosar  transa de plata pentru Masura 112 – apicol. Initial m-am gandit asa la vreo max. 50 de pagini.. Dar ce sa vezi?? 300 de pagini!!! Repet: 3oo de pagini!!! Si ma intreb: Cum este posibil sa gandesti sa faci o transa de plata pentru o masura „usoara” de 300 de pagini?? Dar daca ai 500 de stupi..???

Explicatia este urmatoarea: Pentru Masura 112 – apicol, la Transa de Plata 2, se ataseaza Fisa familiei de albine din Carnetul stupinei (pentru beneficiarii cu profil apicol care sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol)/ Adeverinta emisa de autoritatea administratiei publice locale (pentru beneficiarii cu profil apicol care nu sunt membrii ai unei asociatii cu profil apicol);

Masura 112 – Instalarea tinerilor fermieri cu un foarte mare numar de cereri de finantare depuse, suficient de multe contracte semnate, initial, a aparut ca un „sprijin financiar” pentru tinerii care doresc sa se instaleze pentru prima data in cadrul unei exploatatii agricole – mai pe scurt sa incurajeze tinerii sa se implice in exploatarea potentialului agricol al tarii. In schimb dupa primele  sesiuni de depunere s-a declansat ” delirul corectitudinii” si au aparut tot felul de „imbunatiri (vezi Doamne!)” ale proceduriilor, ghidurilor si instructiunilor de plata si odata cu ele a evoluat „cantitatea de hartogaraie” depusa .

Evolutia asta a „accesibilitatii si simplificarii” procedurilor (ca asa umbla vorba prin targ!) iti trezeste niste sentimente greu de descris, e un fel de enervare – pentru ca simti ca ajungi la limita rabdarii si a intelegerii, stupoare – oare cat de mult ne putem complica? (si niciodata sa nu pui intrebarea asta ca o sa fii uimit), amuzament (cu siguranta nu te-ai fi gandit ca ii poate trece cuiva prin cap asa ceva), neputinta (indiferent de trairile anterioare ajungi sa te resemnezi si sa urmezi „regulile”, desi daca privim cu atentie in acel contract de finantare vorbim despre parti contractante.. cu drepturi si obligatii)..

Si revenind la Fisele familiei de albine..ele oricum exista in Carnetul Stupinei..la momentul Transei de Plata 2, expertul verificator efectueaza o vizita pe amplasamentul investitiei, unde oricum verifica registrul de incasari si plati, carnetul stupinei, etc. Orice solicitare trebuie sa aiba un temei logic si sustinut – in cazul „celor 300 de pagini” care este?? Sau cumva „simplificarea” procedurilor este echivalent cu „multe documente..multe documente.. multe documente”..

Oare ce ar fi ca inainte sa facem proceduri.. sa ma iesim un pic din birou..sa vedem cum mai stam cu realitate..cat dureaza pentru un solicitant sa depuna un dosar..cat de anevoioasa e colaborarea cu institutiile cu care intram in contact..cat de greu se scot avizele necesare..si apoi sa ne intoarcem la scris..

Probabil ca aceasta postare nu ar fi ajuns publica insa ceea ce se intampla merita o dezbatere pe acest subiect! Si haideti sa discutam cazul Masurii 313 – pentru ca inca este activa in cadrul GAL-urilor.

Si avem asa: conform site www. apdrp.ro – cod CAEN pentru cazare: 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade scurte de timp. Asta inseamna ca daca doresti sa realizezi o pensiune agroturistica iti propui ca si COD de activitate 5520. Prin urmare de ce avize avem nevoie pentru acest cod de activitate?

Si avem document cerut de la DSV:

1. Conform Ghid:   Notificare, care sa certifice conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar- veterinar si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul verificat de DSVSA judeteana, respectiv a mun. Bucuresti, unitatea va fi in concordanta cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar – veterinar si pentru siguranta alimentelor.

2 Si tot conform Ghid – Activitatile care fac obiectul inregistrarii sanitar ‐ veterinare corespund codurilor: CAEN   5520 – component a) – structure de cazare; 5610 – component a) – restaurant; 9311, 9312, 9319 – component b) – activitati recreationale

2. Conform protocolului de colaboare nr. P51/03.03.2008 incheiat intre APDRP si ANSVSA – avem art. 2 Drepturile si obligatiile partilor – pct. 8 – pentru orice masura PNDR care nu face obiectul notificarii/inregistratii/autorizarii/autorizarii/notificarii pentru siguranta alimentelor se va emite o adresa cu mentiunea ” in urma verificarii documentatiei..se certifica faptul… nu face obiectul notificarii/ inregistratii/ autorizarii/ …”

3. Conform Clasificarii CAEN Rev 2 in vigoare : codul CAEN 5520  exclude ” asigurarea cazarii de scurta durata in spatii mobilate cu serviciile de curatenie zilnica, facutul patului, servicii de asigurarea hranei si a bauturii… vezi 5510 ”

4. Conform site-ului apdrp. ro – intrebari frecvente Masura 313 – un solicitant intreaba ce poate sa depune de la DSV,  iar APDRP raspunde ca se poate depune negatie ca nu face obiectul notificarii.

Dar sa clarificam care proiecte fac obiectul „NOTIFICARII” DSVSA. Consultam protocolul nr. P51/03.03.2008 incheiat intre APDRP si ANSVSA.  Si acesta spune:  A) Drepturile si obligatiile ANSVSA:

(1) Pentru investitiile din sectorul carnii rosii, carnii de pasare, produselor din carne, carnii si produselor din carne de vanat, laptelui si produselor din lapte, melcilor si pulpelor de broasca, oualor si produselor dinoua, mierii de albine,

(2) Pentru investitiile in ferme de crestere/reproductie a animalelor vii (bovine, ovine, suine, cabaline, pasari, struti, melci, stupine, etc)

(3) Pentru investitiile care vizeaza produse de origine non-animal

(4) Pentru unitatile care fabrica aditivi destinati hranei pentru animale,preamestecuri preparate cu ajutorul unor aditivi destinati hranei pentru animale sau pentru nevoile exclusive ale exploatatiei lor, furaje combinate, prin utilizarea aditivilor destinati hranei pentru animale sau de preamestecuri care contin aditivi destinati hranei pentru animale,

(5) Pentru unitatile care fabrica alte categorii de furaje, cu exceptiacelor mentionate Ia lit. d), destinate hranei pentru animale,

(6) Pentru unitatile de vanzare cu amanuntul supuse inregistrarii si controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor,

(7) Pentru proiectele prin care unitatile se adapteaza Ia standardele/reglementarile comunitare in domeniul sanitar veterinar si al sigurantei alimentelor, ANSVSA prin Directiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti va certifica:

a) prin emiterea notificarii, Ia momentul depunerii cererii de finantare, conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru dom sanitar veterinar si ca prin realizarea investitiei in conform proiectului verificat de DSVSA judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, unitatea va fi in concordanta cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;

b) prin inregistrarea sanitara veterinara/ autorizarea fermei/unitatii, Ia finalizarea lucrarilor de investitii si a probelor tehnologice.

        (8) Pentru orice masura finantata prin PNDR 2007-2013, in cazul proiectelor care nu fac obiectul notificarii/ inregistrarii/ autorizarii/ notificarii pentru siguranta alimentelor, ANSVSA, prin DSVSA judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor emite o adresa care va contine mentiunea ,in urma verificarii documentatiei prezentate se certifica faptul ca proiectul nu face obiectul notificarii/ notificarii pentru siguranta alimentelor autorizarii/ inregistrarii”.

Observam ca la punctele 1-7 nu apare pe nicaieri cuvantul structura de cazare sau pensiune sau baza sportive. Astfel, proiectul nostru, care se incadreaza la codul CAEN 5520, intra sub incidenta negatiei de la punctul 8.

Prin urmare cum poti sa declari neeligibil un proiect de pensiune agroturistica, cod CAEN 5520 pentru ca are negatie? El are negatie deoarece, conform protocolului, pe care tu APDRP l-ai incheiat cu ANSVSA, el se incadreaza la acel punct 8. la care am facut referire anterior – pentru ca asa cum este mentionat  si in Clasificarea codurilor CAEN – nu asigura servicii de asigurarea hranei si a bauturii.

Ce sa mai vorbim despre cazul celorlalte coduri CAEN eligibil prin masura 313 – baze de agrement – unde conform ghidului se accepta doar Notificare. Cum sa obtii notificare cand tu iti propui o baza de agreement. Aceste investitii nu fac obiectul serviciilor de asigurare a hranei si a bauturii in nici un caz..nu exista nici un mic punct tangential intre aceste 2 ideii.

Aceasta situatie este o adevarata problema pentru ca se declara proiecte neeligibile pe baza nerespectarii unui protocol. Cine nu-l respecta? Cred ca e limpede.. (as vrea sa vad si eu intr-o buna zi cum se intocmesc aceste ghiduri – oare se studiaza legislatia  sau toate normele de care ar trebui sa se tina cont?? sau pur si simplu merge si copy-paste – Dumnezeu stie de unde..).In niciun caz nu as vrea sa fiu in pielea expertului evaluator CRPDRP care are drept carte de capatai Ghidul solicitantului si Procedura de evaluare. Expertul este fortat sa respecte prevederile procedurii de evaluare chiar daca, in sufletul lui stie ca decizia de neeligibilitate nu este corecta. Expertul evaluator este fortat sa puna, in cadrul fisei de evaluare „bifa” pe NU. De ce? Pentru ca in procedura nu regaseste „Negatia” ca fiind un document acceptabil. In procedura si in Ghid va regasi la capitolul  avize DSVSA doar „NOTIFICAREA”. Prin urmare problema nu este la evaluator. Problema este acolo unde se „fabrica” ghidurile si procedurile de evaluare.

Si peste puterea imaginatiei, este raspunsul sec pe care il obtii in urma  contestatiei, inclusiv la cel mai inalt nivel:  ..ne mentinem parerea.. desi nu as putea sa cred ca nu esti constient de realitate..asta bineinteles daca cineva chiar isi bate capul cu o contestatie.

Nu vreau sa para o nota de critica insa este o problema reala..la care raspunsul este o ridicare din umeri..si un subinteles ca nimeni nu vrea sa-si asume o responsabilitate. Si cum ramane cu „Ghidul solicitantului care nu este opozabil actelor normative nationale si comunitare„.. nu ar trebui oare sa se intocmeasca avand in vedere toate implicatiile legislative nationale si comunitare???

Desi inutile pentru multi care „habar nu au”, serviciile de consultanta de calitate pun intotdeauna bazele unui proiect de succes. Asadar daca te numeri printre posibili beneficiari ai unui program, ai o idee  de proiect buna, cu siguranta o sa ai nevoie de servicii de consultanta ca sa poti duce la bun sfarsit proiectul.

Serviciile de consultanta se impart in 2 categorii:

   1. Serviciile de consultanta pentru intocmirea cererii de finantare. Ca si perioada de timp, aceste servicii sunt corelate cu intocmirea si depunerea cererii de finantare respectiv pana la semnarea contractului de finantare. In tot acest timp consultantul va intocmi documentatii pentru scoaterea avizelor, iti va acorda toate informatiile necesare pentru eliberarea tuturor documentelor ce se ataseaza la cererea de finantare, va cauta solutii pentru eventualele probleme aparute, va intocmi cererea de finantare, va depune dosarul cererii de finantare la oficiile judetene de care apartineti (impreuna cu dvs.), va intocmi raspunsul la informatiile suplimentare aparute la faza de eligibilitate  a unui proiect, va intocmi documentatia pentru semnarea contractului de finantare.

2. Serviciile de consultanta pentru implementarea proiectului. Din punctul meu de vedere sunt mult mai complexe decat cele anterioare, insa ca si persoana le fac cu mai mult drag pe primele. Ca si perioada de timp incepe dupa semnarea contractului de finantare si se incheie dupa primirea ultimei transe de plata. Asa cum am mentionat anterior sunt complexe intrucat fiecare proiect este diferit si necesita o abordare numai a lui, insa in mod generalist: Suport pentru organizarea procedurii de achizitii, intocmirea cererilor de oferta, intocmirea dosarului de achizitii servicii/bunuri/lucrari, depunerea acestuia spre verificare, intocmirea rapoartelor de progres, a solicitarilor de act aditional (nu cred ca am intalnit un proiect care sa se implementeze ca in faza de cerere de finantare), intocmirea si depunerea dosarelor de transa de plata.

La ce sunt utile? Pai daca nu va conving toate cele mentionate anterior ganditi-va doar citind de ex. „dosar transa de plata” ce ar trebui sa cuprinda, si cum sa se intocmeasca.. iar eu o sa va dau un pont: poate sa ajunga si la 5-6 bibliorafturi de „hartogaraie”

Orice solicitant ar trebuie sa stie ca serviciile de consultanta sunt cheltuieli eligibile  si incadreaza  intr-un procent maxim de x% din valoarea eligibila  in functie de tipul masurii (adica pentru valoarea lor se aplica procentul de cofinantare – o parte din valoare o platiti dvs. iar o alta parte autoritatea contractanta).

Ghidul Solicitantului , definitie = „Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnica a potentialilor beneficiari ai FEADR si constituie un suport informativ complex pentru intocmirea proiectului conform cerintelor specific ale PNDR. Acest document nu este opozabil actelor normative nationale si comunitare. Ghidul Solicitantului prezinta regulile  pentru pregatirea, intocmirea si depunerea proiectului de investitii, precum si modalitatea de selectie, aprobare, si derulare a proiectului dvs…” si definitia se poate citi in integralitatea ei pe a2a pagina a oricarui Ghid al Solicitantului in cazul FEADR.

Reguli interne, definitie = o „mare” de adrese schimbate intre oficii judetene, centre regionale, APDRP si alte institutii ale statului respectiv solicitanti, care iau rolul de regula „nescrisa” si „ascunsa”, aplicabila ca orice alta prevedere a Ghidului Solicitantului sau ca a unui manual de procedura.

De fapt, de cele mai multe ori, daca ar fi sa respecti doar  Ghidul Solicitantului te poti trezi cu surprize. De exemplu, din ghidul solicitantului nu o sa afli niciodata ce sunt acelea conditii artificiale, doar cateva mentiuni rasfirate in text, insa nimic clar si cuprinzator sa poti intelege ce sa eviti. Insa publicarea ultimelor rapoarte de evaluare iti poate oferi o imagine de ansamblu a ceea ce „ar putea” sa insemne conditiile artificiale. Dar ghici ce? Este mult prea tarziu..pentru ca tu deja esti printre nefericiti care si-au propus o investitie intr-o zona in care ..ups..mai este un al solicitant si mai nou nu avem voie 2 solicitanti in aceeasi localitate. O poti numi „eroare de redactare” a Ghidului si mai poti incerca urmatoarea sesiune poate ai mai mult noroc si in plus te poti „mandri” cu experienta..acum stii ce sunt conditiile artificiale.

Un alt exemplu este ca dupa depunerea proiectului valoarea ta eligibila poate suferi „usoare ologiri” din cauza tehnoredactarii gresite a Ghidului Solicitantului. Si putem mentiona situatia Masurii 313 – sesiunea 2012 – cand la faza de evaluare, valoarea eferenta „energiei regenerabile” pentru bazele de agrement a fost trecuta pe neeligibil pe baza unei Adrese interne. Adresa interna de care nici macar nu stia nimeni la primele proiecte evaluate.

Oare de ce dupa experienta SAPARD si chiar FEADR, 2007-2013, nu putem stabili reguli clare, aplicabile pentru toata lumea, de la inceputul unui sesiuni de depunere si care nu se schimba pana la finalizarea raportului de selectie, eventual monitorizare (ca in cazul conditiilor artificiale)?

Si ca sa fie clar pentru toata lumea Ghidul Solicitantului NU este  un suport informativ complex este doar ” o revista” care iti formeaza o idee despre ceea ce ar trebui sa fie.

O regula interna este mult mai „tare” decat orice prevedere a Ghidului Solicitantului. Regulile interne de obicei nu aduc nici o veste buna!!.

Trebuie sa admit ca mi-a luat ceva timp sa ma hotarasc cui sa-i dedic primul articol. Si cred ca am facut ceea mai buna alegere ..Unui ministru al fondurilor europene. „Neluat in seama” de multe ori dl. Ministru a facut un mare pas catre solictanti si inclusiv consultanti in sensul ca are capacitatea de a recunoaste o problema a sistemului, deja veche, si a-si asuma o mare parte din vina pentru institutia pe care o conduce in comparatie cu dl Turtoi – directorului APDRP care vine si face afirmatii de genul ” Sistemul de consulanta din Romania nu este unul competitiv”.. Ok, bine dar puteti afirma ca Institutiile din Romania implicate in procesul de absorbtie al fondurilor sunt competitive?? Nu cred..pentru ca experienta va poate dovedi contrariul.