Si pentru ca sunt lovita de o totala uimire la inceput de an, sincer prea multa deschidere din partea Afir-ului si a conducerii, in special, sa batem fierul cat e cald, cum ar zice unii:)). Va prezint mai jos punctul meu de vedere trimis pe [email protected]. Motivul pentru care vreau sa il prezint si aici, este pentru ca de prea multe ori am trimis in van, ca intr-un fel de gaura neagra, observatii la aceasta adresa si degeaba, parca nimeni nu citeste nimic acolo. Pe langa asta putina dezbatere publica nu strica ci dimpotriva construieste si daca am fost cu toti capabili sa le contestam atitudinea, eu zic sa incercam sa si construim ceva bun pentru relatia dintre noi si sa plecam de la ce trebuie imbunatatit si cum.
a. Definirea conditiilor artificiale – observatii:
„Plecând de la enunţul de mai sus, definim CONDIŢIILE ARTIFICIALE ca fiind acele condiţii de eligibilitate sau selecţie create în mod voluntar de către solicitanţi:
- neeligibili cu scopul de a crea aparenţa unor solicitanţi eligibili şi/sau
- cu scopul de a-şi spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție şi/sau
- cu scopul de a obține avantaje financiare mai mari decât cele cuvenite – dincolo de plafonul ajutorului financiar impus în cadrul măsurilor de sprijin pentru categoria de solicitanţi din care face parte în fapt solicitantul şi/sau
- cu scopul de a evita restricţiile impuse cu privire la numărul maxim de proiecte ce pot fi implementate de către un singur beneficiar în acelaşi timp şi în cadrul aceleiaşi măsuri de sprijin şi/sau
- cu scopul de a-şi spori intensitatea sprijinului financiar nerambursabil.”
Consider ca nu pot fi gasiti solicitanti/beneficiari care au creat conditii artificiale acele persoane fizice autorizate sau juridice care au incercat sa isi sporeasca punctajul in cadrul criteriilor de selectie sau cei care au incercat sa isi sporeasca intensitatea sprijinului financiar din urmatoarele considerente:
- In cazul acestor exemplificari nu se poate dovedi intentia sau rea-vointa acestora. Finantarile europene se bazeaza pe derularea unor competitii, tocmai de aceea avem punctaje. Astfel in momentul in care vorbesti de punctaje nu poti dovedi ca un beneficiar si-a sporit, sau nu, in mod artificial punctajul sau intensitatea sprijinului financiar. Ex: Avem un SRL cu asociat unic tatal, societate cu o durata de functionare de 15 ani, care activeaza in domeniul agricol. In acelasi timp il avem si pe fiu/fiica care doreste sa se implice in administrarea societatii. In anul curent se hotarasc sa incerce sa isi mai dezvolte ferma si sa aplice pentru un proiect. Avand in vedere ca tatal este in varsta si se descurca greu cu birocratia romaneasca se hotaraste sa faca un pas in spate si ii acorda fiului/fiicei pachetul majoritar al actiunilor. In acest timp nu mai vorbim despre un SRL ci despre un tanar fermier ce administreaza si detine controlul majoritar asupra unui SRL. Putem dovedi in acest caz intentia?? Nu se poate. Prin urmare, unii dintre experti in cazul unei astfel de situatii ar considera ca solicitantul si-a creat conditiile necesare pentru sporirea intensitatii ajutorului financiar. Total eronat. Aceea firma, fie ca este administrata de tata sau fiu, va functiona in continuare, va pastra respectiv creste numarul de locuri de munca si in acelasi timp va plati dari la stat.
- O alta perspectiva, putin mai concreta, este aceea ca acordarea fondurilor europene presupune derularea unor competitii, ca doar asta sunt sesiunile pana la urma urmei. Prin urmare, faptul ca solicitanti din realitatea romaneasca incearca sa indeplineasca criteriile de selectie create pentru solicitanti romani care nu exista, nu constituie nicio incalcare a niciunei legislatii. In astfel de cazuri, sugerez ca procedurile si ghidurile sa incerce sa creeze solicitanti mai reali.
- Identificarea conditiilor artificiale la nivel de expert, la evaluarea unui proiect, la faza de eligibilitate, se face prin presupuneri si fara studierea unui flux de numerar sau a unui parcurs a vreunui asociat ori angajat dintr-o firma mai mare care nu poate depune proiect si astfel creaza o firma mai mica pentru a putea obtine ajutorul respectiv. In faza de eligibilitatea totul se deruleaza pe baza de presupuneri.
- Expresia „cu scopul de a crea aparenţa unor solicitanţi eligibili” trebuie foarte bine definita, in scopul de a ne pastra in limitele realitatii si ale adevarului. Aparenta aceata poate fi considerata si incheierea pe plus a anului financiar anterior. Consider ca este un sens mult prea largit al termenului de conditie artificiala care conduce la presupuneri si lasa loc de interpretari.
b. Indicatori privind crearea de conditii artificiale – observatii
– Demarcarea foarte clara intre „indicatori privind crearea de conditii artificiale” si „conditii artificiale”. Doresc sa dezvolt acest subiect pentru ca la nivel de verificare cerere de finantare se confunda acesti 2 termeni. Conditiile artificiale sunt acele cazuri in care se constata faptul ca au fost creati beneficiari mai mici, ce functioneaza aparent independent, insa care toti depind de un beneficiar formal, de ex. fluxuri de numerar intre beneficiarul formal si cel real, contracte de prestari servicii, etc. Revenind la indicatori, acestia ar trebuie sa il faca pe expert sa inceapa o verificare mai amanuntita. Insa in momentul in care verificarea aceasta nu dovedeste fluxuri de numerar, contracte de lucrari sau prestari servicii, discutia despre conditii artificiale se incheie. Ce se intampla insa la nivel de judet/regiune? ABUZURI, asta se intampla. Contractele ajung sa fie reziliate pe baza doar a unor indicatori.
– „Mai mulți solicitanţi/ beneficiari, aparent independenți din punct de vedere legal, au aceeași adresă, şi/sau același număr de telefon sau beneficiază de aceleași utilități (același amplasament, aceleași facilități de depozitare, branşamente comune etc.);”. Verificarea acestui indicator se reduce de cele mai multe ori la utilitati (cale de acces, bransament electric, alimentare cu apa, canalizare). Insa ce presupune totusi si utilitati comune? Conform fisei de verificare pe teren, E3.8. sM 6.4. avem urmatorul punct de verificare: „Atat pentru modernizare cat si pentru investie noua, se verifica pe teren daca proiectul are acces la infrastructura de baza (drumuri principale, electricitate, apa, canalizare etc.) si starea acesteia, conform celor specificate in studiul de fezabilitate. In cazul în care unele componente ale infrastructurii nu sunt în proprietatea beneficiarului se va verifica existenţa acordurilor proprietarilor şi/sau al instituţiilor abilitate în domeniul respectiv, referitor la posibilitatea racordării investiţiei propuse prin proiect la aceste categorii de infrastructură (energie electrică, alimentare cu apă, canalizări şi staţii de epurare). Expertul verifica daca proiectul are utilitati si acces separat.” Consider ca verificarea existentei unui contor separat este exagerata, in conditiile in care eu chirias am o intelegere cu proprietarul sau si mai mult detin cu drept de folosita prin contract de comodat spatiul respectiv. De asemenea sa nu uitam ca in fisa de verificare se aminteste si de un acord intre proprietar si chirias! Totusi se poate observa ca in acest text se regaseste si un set de fraze aflate in opozitie. In prima faza i se da voie beneficiarului sa aiba acordul proprietarului (ceea ce nu se traduce in contor separat) insa la final i se cere expertului sa verifice existenta separata a utilitatilor. Astfel, nu scrie nicaieri ca prin acces la infrastructura de baza, solicitantul trebuie sa aiba neaparat contor separat pentru energia electrica sau apa potabila si nici ca in contractul de inchiriere semnat la notar trebuie specificat acordul proprietarului cu privire la utilizarea energiei electrice de catre chirias. Prin urmare, problematica cu utilitatile trebuie bine explicata in fisa de verificare la vizita pe teren si in acest ghid al conditiilor artificiale, daca pana la urma isi va mai gasi menirea printre noi.
– Faptul ca avem acelasi sediu social si utilitati comune nu ar trebui sa faca un proiect sau mai multe neeligibile, este DOAR UN INDICATOR, si ar trebui sa declanseze verificarea financiara. Insa acest lucru nu se face la verificarea eligibilitatii unui proiect si pur si simplu se dau proiectele neeligibile pentru ca avem mai multe firme acolo, care cine stie daca au sau nu flux de numerar intre ele.
-„Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi dotări de producție sau terenuri cultivate, sau a unora aflate unele lângă altele; complementaritatea bunurilor sau serviciilor achiziţionate, a serviciilor prestate.” In aceasta fraza „operator economic” ar fi corect sa fie inlocuit de „solicitant/beneficiar”. Asa cum se poate observa in noul PNDR au posibilitatea de a depune proiect, pe cele mai multe masuri, firmele cu pana la 49 de angajati, practic se face loc si acelor asociati care detin mai multe firme. Prin urmare faptul ca beneficiarul are mai multe firme, insa doar una depune proiect, si a fost completata si depusa declaratia de firme legate, nu incalca nicio prevedere legislativa, acest beneficiar nu depaseste in final niciun plafon financiar.
-„Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi hangare sau alte spaţii pentru echipamente, sau a unora aflate unele lângă altele, fără să existe delimitările normale între ele.” Aici as avea aceeasi observatie pertinenta cu inlocuirea termenului de „operator economic”. Exista multe cazuri de asociati care au mai multe firme, una realizeaza lemnul, alta mobilierul si o a3a feronerie, insa doar una depune proiect, ceea cu mobilier, iar solicitantul are o singura hala de productie, compartimentata „anormal”, repet avem un singur beneficiar. La vizita pe teren acest gen de proiecte vor fi declarate neeligibile desi legislatia nationala nu impiedica unei persoane infiintarea de mai multe forme juridice, indiferent de complementaritatea activitatilor.
–Un alt aspect total impotriva dezvoltarii economiei unei tari si a colaborarii dintre firmele romanesti in scopul de a le face sa isi consolideze pozitia la nivel de piata de desfacere este urmatorul exemplu de conditii artificiale (bun exemplul, total anti-dezvoltare) „Ferme construite una în imediata vecinătate a celeilalte, înlesnind astfel colaborarea celor două societăţi solicitante de finanţare nerambursabilă. În aceste cazuri, în general întâlnim: teren lotizat, utilităţi comune, lipsa delimitărilor, constructor comun, consultant comun, activităţi identice, similare sau complementare etc. Ce legislatie incalca un solicitant sau un beneficiar care isi face o ferma de porci intr-o zona in care isi mai dezvolta inca una activitatea? Nu ar trebui sa incurajam pana la urma urmei colaborarea intre fermieri? Vorbim despre teren lotizat, insa nu excludem pe nimeni din aceasta clasa, practic toti cei ce isi lotizeaza terenul (poate chiar tatal pentru cei 2 copii) creeaza conditii artificiale. Sau activitati identice, pai daca sunt intr-o zona dezvoltata pentru fermele de animale doar nu o sa imi fac o ferma vegetala, ca trebuie sa fie altfel decat vecinul? In acelasi timp, faptul ca in aceeasi zona sunt mai multe ferme de acelasi timp este benefic atata pentru client cat si pentru producator din punct de vedere economic. In definitiv urmarim formarea unor conglomerate de produse sau pastrarea fractionara ca pana acum a producatorilor agricoli, in detrimentul dezvoltarii acestora. Faptul ca vorbim despre consultant comun, proiectant comun si constructor comun ori furnizor deja este o exagerare care incalca conceptul de piata libera.
c. Observatii generale
-Destul de multele exemple prezentate in ghidul solicitantului, fac parte, din punctul meu de vedere, dintr-o categorie mai larga si exagerata de cazuri de conditii artificiale. Prin prezentarea acestor exemple se reda un caracter restrictiv fondurilor europene, poate mult prea mare, si va atrage dupa sine o absorbtie ingrijoratoare, numarul de beneficiari singuri in comuna, si cu putere financiara care nu au accesat inca fonduri europene si mai cred inca in mirajul acestora este redus.
-Sentinta de „conditii artificiale” trebuie bazata pe fapte nu suspiciuni sau „ indicatori ca ceva nu este in regula”, pe lege si nu subinteles. In momentul in care un solicitant/beneficiar este acuzat de fonduri europene practic este aratat cu degetul ca fiind hot, inainte ca macar procesul de stabilire a unei sentinte definitive si irevocabile sa fie incheiat. Conditiile artificiale sunt mult mai mult decat faptul ca 2 beneficiari sunt in aceeasi localitate, au aceeasi prestatori de servicii ori constructori, sau ca au lotizat un teren. Conditiile artificiale trebuie sa dovedeasca intentia (sa nu uitam cazul din Bulgaria – Slancheva sila, il tot amintesc pentru ca este foarte important) de fraudare si faptul ca solicitantul/beneficiarul intradevar lucreaza pentru o firma mare.
-De altfel, revenind la art. 60 al Regulamentului Uniunii Europene nr. 1306/ 2013, Clauza de eludare: „Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice, nu se acordă niciun avantaj prevăzut în cadrul legislației agricole sectoriale persoanelor fizice sau juridice în privința cărora s-a stabilit că au fost create în mod artificial condițiile cerute în vederea obținerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislației respective”, tindem sa ne abatem de la ideea principala si sa fabulam mai mult decat este cazul.
-Presupunem ca avem 2 proiecte derulate prin FEADR, fara legaturi de actionariat intre ele, unul depus in 2014 si unul in 2013, ambele vecine insa fara utilitati comune, fiecare cu bransamentul ei si cu sursele ei de alimentare a apei si a canalizare. Nu sunt clar conditii artificiale, fie ele si depuse si in acelasi an de sesiune, insa la nivel de judet vor fi declarate suspecte de conditii artificiale, pentru ca indeplinesc o serie de indicatori fizici si alte interpretari ale expertilor, si se mai si incadreaza in exemplele de conditii artificiale din acest ghid. Prin urmare, consider ca etichetarea de conditii artificiale trebuie sa se faca cu simt de raspundere si doar atunci cand chiar se descopera la nivel de expert o serie de indicatori mult mai gravi, cum ar fi fluxuri de numerar ori contracte sau facturi formale cu beneficiarul formal, nu aceeasi furnizori de servicii/constructor si acelasi amplasament si gata adresa la DLAF.
-Un alt aspect destul de important este faptul ca stabilirea conditiilor artificiale la nivel de cerere de finantare este imatur si bazat in procent covarsitor pe supozitii si presupuneri. Pentru a putea identifica un caz de conditii artificiale trebuie sa constati mai mult decat „o grava problema cu acelasi amplasament sau contor comun intre 2 operatori comuni desi doar unul este solicitant”
-Conditiile artificiale se stabilesc intre cel putin 2 solicitanti/beneficiari de fonduri europene nu intre operatori economici care nu intentioneaza sa depuna proiecte si un solicitant de fonduri europene. Avem un singur solicitant de fonduri europene care va primi doar 200.000 euro si nu se incearca depasirea plafonului financiar. Prin urmare atat in fisa de verificare la vizita pe teren cat si in acest ghid al conditiilor artificiale, in condiitile in care odata cu evolutia lucrurilor isi va mai gasi utilitatea, distinctia trebuie foarte bine facuta intre operatori economici, solicitanti/beneficiari, firme solicitante sau nu de fonduri europene, utilitati.
-Interpretarea conditiilor artificiale, la nivel de ghid chiar, probabil ca suntem singura tara care realizeaza un ghid pentru definirea conditiilor artificiale, se face in mod exagerat si abuziv iar expertii din teritoriu scot acest ghid, fara fundament, din punctul meu de vedere (ori cel putin o mare parte din afirmatiile de acolo sunt exagerate) si ii spun solicitantului/beneficiarului „uite scrie aici”.
-Ideea este ca acest ghid nu isi gaseste utilitatea, cel putin in nici un caz la nivel de cerere de finantare, si ar trebui eliminat. Pe langa aceasta, conditiile artificiale isi gasesc locul in manualele de procedura si acolo pot fi tratate intr-un mod serios si nu precum in acest ghid. In momentul in care ma refer la seriozitate, solicit din partea agentiei asumarea responsabilitatii si ii intreb pe aceea care se limiteaza la bifarea unei fise de verificare daca le-ar placea sa fie numiti hoti fara ca macar sa fi furat ceva?
In cazul in care AFIR, raspunde intradevar cerintelor beneficiarilor sau partenerilor solicit atenta verificare a acestui ghid si mai ales instruirea expertilor in ceea ce priveste ideea de conditie artificiala.
In rest, dragilor, la inceput de an va doresc sa aveti succes in toate, proiecte reusite si implementate fara multa bataie de cap, beneficiari multumiti si colaborarea cu AFIR sa fie buna.
Proiecte de succes!
Iulia Samoila
8 Comments on “Conditiile artificiale in dezbatere publica!!”
You can track this conversation through its atom feed.
CORECT! CORECT! CORECT! Si eu sunt de acord ca nu putem stabili crearea de conditii artificiale la momentul evaluarii cererii de finantare. Cel mult se poate pune „o steluta” proiectului ca acesta este suspect de creare conditii artificiale. Ba mai mult, si beneficiarul poate fi anuntat de acest lucru. Astfel acesta nu va mai avea surprize la plata. Si eu sunt de acord ca sunt necesare modificari la procedura de evaluare in teren a proiectelor. Fisa E 3.8 este evaziva. Ai dreptate Iulia, au fost cazuri in care un expert la vizita in teren a aflat ca hala mai este utilizata de o alta firma care nu a depus proiect si totusi a declarat cererea de fin neeligibila, chiar daca in teren exista o delimitare clara a spatiului de lucru. ASA CEVA….. Si inca ceva… nu vi se pare suspect faptul ca ideea de conditii artificiale nu ne apartine noua romanilor? Ea nu vine de la AFIR. S-a tot vorbit de un vestit AUDIT EXTERN. Pai cum asa? Din toata echipa AFIR de la OJ la CR si la BUCURESTI nimeni nu s-a gasit sa spuna ceva? Chiar asa de orbi am fost NOI TOTI??? (inclusiv consultantii???) Chiar pana in 2012 nu s-a prins nimeni? Luati in calcul si faptul ca nici DEFINIREA CONDITIILOR ARTIFICIALE NU NE APARTINE si aici nu ma refer la decizia CJUE. SUSPECT
Posted on ianuarie 11, 2016 la 7:35 pm.
Intrebare: Dupa ce AFIR stabileste in mod clar care sunt situatiile de creare conditii artificiale, CE SE INTAMPLA CU BENEFICIARII REZILIATI PE NEDREPT???
Posted on ianuarie 11, 2016 la 7:42 pm.
Exista o prevedere clara in manualul de proceduri al AFIR Directia Control si Antifrauda care mentioneaza la pg.39: „nu de puţine ori, în perioada de implementare a proiectelor, elementele identificate nu pot conduce la o concluzie clară privind crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii ajutorului financiar nerambursabil. În aceste cazuri, beneficiarii respectivi vor fi evaluaţi în perioada ex-post, când activitatea acestora va deveni cea în conformitate cu intenţia acestora. Atunci se pot strânge mai multe dovezi care pot conduce la concluzia că beneficiarii respectivi au creat condiţii artificiale. Se va face, totodată, o analiză clară a evoluţiei în timp a microîntreprinderii, în ceea ce priveşte crearea în mod artificial a condiţiilor de eligibilitate și/sau sporirea în mod artificial a scorului acordat în cadrul criteriilor de selecţie. Toate cazurile se vor evalua individual, neexistând un criteriu standard de stabilire a condiţiilor artificiale”.
Se poate constata ca este vorba de o legislatie care are in vedere microintreprinderile, iar semnificația juridică a ”condițiilor artificiale”, a fost in mod voit distorsionata de AFIR in Ghidul Solicitantului aferent masurii 121, modificand chiar si prevederile Regulamentului CE nr.65/2011-art.4, alin.8: ”fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”, in „nu sunt
eligibili beneficiarii care au creat în mod artificial conditiile necesare pentru a beneficia de finantare în cadrul masurilor PNDR, obtinând astfel depasirea
intensitatii sprijinului financiar”. Se poate constata ca AFIR a modificat o prevedere legislativa europeana referitoare la plata, cu cea de eligibilitate. Referitor la Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene-cauza C-434/12/12.09.2013: AFIR extrapoleaza concluziile acestei hotarati si nu tine cont că a fost emisă pentru un proiect depus pe măsura 312 în Bulgaria (ajutor de stat pe o schemă de minimis autorizată de Comisia Europeană), sprijinul primit fiind conform prevederilor Regulamentului nr.1698/2005, articolul 52 litera (a),punctul (ii)-Axa 3-acesta vizează doar micro-întreprinderile, asa cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei și sunt corelate cu legislația acestei țări, ceea ce nu s-a facut in cazul Romaniei.
Posted on ianuarie 13, 2016 la 8:04 am.
Stimata colega,
Am citit postul dvs anterior si vedeam ca ridicati o problema normala de interactiune intre consultanti si reprezentantii finantatorului. Am fost total de acord cu dvs in opinia exprimata si militez impotriva acestor „abuzuri de autoritate”.
Referitor la aceasta postare permiteti, va spun ca, din punctul meu de vedere, nu reusiti sa argumentati teza expusa. Titlul si tema postarii sunt seducatoare si mi-am petrecut ceva timp cautand acele argumentele care sa sustina o pozitie antagonica cu aceste reguli.
Marturisesc ca inteleg frustrarea in randul consultantilor si a beneficiarilor, dar trebuie sa fim destul de intelepti cat sa gasim rationamentul unei astfel de reglementari. Daca facem un efort de a vedea lucrurile holistic, realizam faptul ca programele sunt construite pe indicatori, care pentru a produce impact (schimbare) trebuie sa fie sustenabili. Prezumtia de buna credinta este necesara, dar ea trebuie dublata de o serie de masuri de asigurare a conditionalitatii de calitate a indicatorilor.
Punctati bine ca exista o distinctie intre indicatori si conditii artificiale, dar argumentarea dvs nu sustine aceasta distinctie si va lasati prizoniera a aceastei confuzie. Indicatorii nu dau decat o matrice de analiza, iar relevanta individuala a acestora poate sa inceapa si cu 20% din „populatia de proiecte”, rezultatul final fiind dat doar intr-un sistem de analiza cumulativ.
Va doresc mult succes!
Posted on ianuarie 14, 2016 la 9:25 am.
Considerații generale:
A. Instituția AFIR incriminează din start relațiile comerciale dintre societățile comerciale care isi derulează activitatea intr-o politică concurentială, pe motivul abuziv că intre actionari există legături sociale sau de alt tip, neținând cont de reglementările legale în vigoare referitoare la intreprinderi legate. Participarea la finantări a intreprinderilor legate nu este interzisă de lege ci este reglementată clar de Legea 346/2004, art. 4.4.
B. Ghidul de prevenire a neregulilor de mai sus reprezintă restricții suplimentare, fără nici o bază legală, care limitează în mod abuziv la finanțare a societăților comerciale, crează premize pentru o concurentă neloaială, ignoră legislatia in vigoare privind acesul la finantare, legea achizitiilor publice, drepturile omului privind tratamentul egal si nediscriminatoriu și libera circulatie a mărfurilor si a serviciilor..
Următoarele puncte din Ghidul de mai sus sunt considerate a fi exemple clare impuse în mod abuziv și subiectiv de AFIR, care crează atât o restricționare abuzivă a accesului la finanțare a societăților comerciale cât și crearea unor avantaje neconcurentiale anumitor categorii de furnizori, din următoarele motive:
1.Mai mulți solicitanţi/ beneficiari, aparent independenți din punct de vedere legal, au aceeași adresă, şi/sau același număr de telefon sau beneficiază de aceleași utilități (același amplasament, aceleași facilități de depozitare, branşamente comune etc.); – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 6
Prin această restricție nu se ține cont de existența unor spații cu destinație specială, de exempu spații de birouri sau chiar spații industriale, care pot exista și in mediul rural si elimină posibilitatea crearii acestora in mediul rural.
2. Birouri identice sau unele lângă altele, cu delimitări formale; Identificarea unor proiecte ce conţin memorii justificative identice ca formă, conţinut, exprimare etc. – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 6
Această incriminare a proiectelor ce conțin memorii justificative asemănătoare ca formă, conținut, exprimare face referire indirectă la contractarea aceluiasi consultant pentru mai multe proiecte. Restricția distorsionează grav dreptul beneficiarilor de asi alege propriul consultant si crează avantaje noconcurentiale acelor consultanti neagreati de beneficiari dar obligati sa-i contracteze, avand in vedere ca fiecare proiect sa aiba alt consultant. Explicatia crearii unui mediu neconcurential prin aceasta masura consta in faptul ca piata de consultantă s-a maturizat si beneficiarii aleg consultantii in functie de performantele acestora. Cum unii consultanti sau descalificat prin incompetentă, au pierdut aceasta piata, iar AFIR prin acestă masura restrictiva, creaza un avantaj neconcurential acestora, creând suspiciunea agearii unor anumiti consultanti.
3. Utilizarea de către mai mulţi operatori economici a aceloraşi dotări de producție sau terenuri cultivate, sau a unora aflate unele lângă altele; complementaritatea bunurilor sau serviciilor achiziţionate, a serviciilor prestate; – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 7.
4. Mai multe dintre companiile presupus a fi legate au același consultant – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 8
Dacă punctual doi de mai sus vizeaza indirect piata de consultantă, acest punct vizeaza direct acest aspect. AFIR creaza conditii neconcurentiale acelor posibili consultanti agreati dar care s-au descalificat si nu mai sunt contactati de beneficiari.
5. Legături comerciale/ sociale între persoanele din conducerea societăţilor beneficiare de finanţare nerambursabilă – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 9
Aceasta restrictive incalca grav principiile economiei de piată restrictionand abuziv relatiile comerciale intre societati in care actionarii au legaturi sociale. De asemenea poate fi considerată o incalcare a drepturilor omului, având in vedere ca legăturile sociale includ si apartenenta la culte religioase commune, partide politice sau diverse alte organizatii sociale.
6. Companiile presupus legate au Studii de Fezabilitate sau Planuri de Afaceri identice sau aproape identice
Pe langa explicatiile oferite la punctele 2 si 4 de mai sus, referitoare la distorsionarea mediului de afaceri in domeniul consultantei mai sunt si următoarele aspecte:
a. Atât studiile de fezabilitate cât si planurile de afacere sunt realizate pe baza unor formulare identice standardizate care solicita aceleași informatii;
b. Studiile de fezabilitate si planurile de afacere care umaresc aceleasi obiective (constructii de cladiri sau acelasi obiect de activitate) este normal sa aibe asemanari la mai multe proiecte deoarece solutiile constructive ale spatiilor sunt limitate si nu se poate ca fiecare proiect sa aibe o solutie constructive diferita. De asemenea in cazul acelorasi tipuri de activitati (de exemplu crearea unei fabrici de mobilă, etc) este normal ca fluxul de producție sa fie foarte asemanator sau identic. Este aberantă pretentia AFIR ca arhitectul sa inventeze solutii constructive diferite pentru acelasi tip de constructie sau beneficiarii sa aibe fluxuri tehnologice diferite pentru aceleasi tip de produse.
7. Spaţiul de desfăşurare a activităţii şi/ sau sediul social este primit (prin orice mijloace) de la beneficiarul real sau de la o terță persoană fizică sau juridică (comună între mai mulţi beneficiari) — Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 10
Acest aspect aduce atingere gravă a dreptului la o piata libera de circulatie a marfurilor, produselor si serviciilor, reglementata de legislatia in vigoare. Dreptul de proprietate este contestat prin aceasta restrictie si se contestă legalitatea dreptului de dobandire a bunurilor, realizate cu respectarea reglementărilor legale.
8. Existența următoarelor elemente comune în situaţia în care condiţiile artificiale sunt create de un grup de operatori economici: cont bancar deschis la aceeaşi sucursală a aceleiaşi bănci; cereri de finanţare foarte asemănătoare; adeverinţe/ acorduri/ avize/ contracte având data emiterii identică sau apropiată; oferte de preț emise de aceiaşi operatori economici; acelaşi consultant etc.; – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 10.
Aceste elemente comune enumerate la punctual 8 sunt aberatii greu de explicat, dar care pentru AFIR reprezinta indicatori de frauda:
– cont bancar deschis la aceeaşi sucursală a aceleiaşi bănci.
In mediul rural, in mod special, sunt foarte putine bănci la care beneficiarii pot sa-si creaze conturi. De altfel conturile bancare deschise in cadrul acelorasi sucursale bancare sunt total separate pentru fiecare societate in parte, cu extrase de cont diferite, specimene de semnaturi diferite, titular diferiti, etc.
– adeverinţe/ acorduri/ avize/ contracte având data emiterii identică sau apropiată
Nu reusim sa ințelegem ce implică data emiterii a acestor documente: faptul că beneficiarii sunt suspectati că au venit cu aceeasi masina? Faptul ca sunt cunostinte, prieteni, rude?. De cand sunt incriminate aceste legaturi sociale între partenerii de afacere?
– oferte de preț emise de aceiaşi operatori economici
AFIR prin aceasta restrictie impusa beneficiarilor restrictioneaza competitia pe piata a furnizorilor de bunuri și servicii. Conform AFIR, un furnizor nu poate emite oferte de pret mai multor beneficiari. Se incalca grav prevederile Art. 2, alin (2) din HOTĂRÂREA nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii care spune: ”În cazul contractelor a căror atribuire nu intră sub incidenţa prevederilor ordonanţei de urgenţă, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura o utilizare eficientă a fondurilor în procesul de atribuire, de a promova concurenţa dintre operatorii economici, precum şi de a garanta nediscriminarea, recunoaşterea reciprocă şi tratamentul egal al operatorilor economici care participă la atribuirea contractului. ”
De altfel procedura interna de achizitie pentru beneficiarii privati AFIR (publicata official aici: http://portal.apdrp.ro/informatii_generale_informatii_utile_proceduri_de_lucru_pentru_pndr), pretinde atât la depunerea proiectului cat si ulterior, la implementarea proiectelor, prezentarea a minim doua oferte de pret. Daca sunt vizate investitii din acelasi domeniu sau exista utilaje care se folosesc in mai multe domenii (de exemplu incarcatoarele frontale, centrală termice, etc) este posibil ca pe piata sa existe foarte putini ofertanti, sau chiar unul singur (de exemplu tractor articulat este furnizat de IRUM). Cum poti pretinde ca beneficiarul sa refuze un furnizor pe motiv ca a mai dat oferte si la alti beneficiari? (in conditiile in care legea achizitiilor publice Art. 2, alin (2) din HOTĂRÂREA nr. 925 din 19 iulie 2006 interzice clar acest lucru).
9. Înfiinţarea mai multor societăţi comerciale (controlate direct sau indirect de către o singură persoană fizică/ juridică sau grup de persoane) şi depunerea proiectelor în vederea obţinerii finanţării de către fiecare dintre societăţile astfel înfiinţate, pentru obţinerea unei finanțări nerambursabile în cuantum mai mare decât plafonul măsurii de sprijin sau pentru a evita restricţiile impuse de legislaţia în vigoare cu privire la derularea unui singur proiect în acelaşi timp şi în cadrul aceleiaşi măsuri – Ghid de Prevenire a Neregulilor – Condiții Artificiale, pagina 11
Beneficiar formal-ruda, afin, prieten sau alta persoana asupra caruia Beneficiarul real poate manifesta influenta
Aceasta restrictie incrimineaza din start, fara nici un fel de discernamant, toate societatile comerciale in care asociatii (unici) sunt rude sau prieteni. Cat de aberanta poate fi motivarea AFIR in neacordarea unei finantari, pe motiv ca asociatii sunt rude sau prieteni? AFIR utilizeaza Facebook in identificarea prietenilor? Toate societatile comerciale sunt infiintate legal si au drepturi egale reglementate de legislatia in vigoare. Discriminarea lor functie de alte criterii constituie un abuz cu incalcarea legilor concurentiale, reglementate de legislatia in vigoare si drepturile omului de a fi tratat in mod egal. Asteptam cu interes introducerea în cadrul condițiilor artificiale si a sintagmei ”apartenenta la culte religioase comune, partide politice sau diverse alte organizatii sociale”, pentru a completa paleta de suspiciuni.
11. Înființarea formală de întreprinderi în mediul rural prin care să se achiziționeze, cu sprijin FEADR, mașini, utilaje și echipamente pentru lucrări de construcții a căror utilizare va fi parțial/ integral mediul urban, contrar regulilor din fișa măsurii: „în cadrul acestei măsuri se acordă sprijin pentru microintreprinderile si intreprinderile mici din mediul rural care creeaza sau dezvolta activitati non-agricole in zonele rurale”
Suspiciunea utilizării unor mașini, utilaje și echipamente pentru lucrări de construcții a căror utilizare va fi parțial/ integral mediul urban, este una cat se poate de subiectivă. Contrazice chiar prevederile din Ghidul solicitantului pentru submasura 6.2, pagina 7: ”Prin excepție, pentru entitățile care desfășoară și activități agricole și care sunt prioritizate astfel la selecție, punctul/punctele de lucru aferente acestor activități agricole pot fi amplasate și în mediul urban”.
Este necesar clarificarea eligibilitatii unor astfel de investitii care pot suspecta utilizarea lor si in mediul urban, de exemplu infiintarea de ateliere mobile, achizitia de softuri si programe informatice sau alte active necorporale, achizitia de utilaje de constructii. Nu este posibilă ca in Ghid și in legislatia aferenta să fie premise achizitia de astfel de active, iar la evaluare proiectului sa fie respinse.
Posted on ianuarie 15, 2016 la 1:14 pm.
sa vedeti ce jihad va face AFIR pe 6.2 si 6.4.
acolo abuzuri….
Posted on ianuarie 28, 2016 la 6:17 pm.
sa vedeti ce jihad va face AFIR pe 6.2 si 6.4.
acolo abuzuri….
Posted on ianuarie 28, 2016 la 6:17 pm.
Bine ati venit la HARRY SMITH Service Company (un serviciu personal pentru toate nevoile dvs. financiare) Va oferim împrumut la o rată a dobânzii foarte mică de 3%, iar noi oferim credite personale, credite de consolidare a datoriilor, de capital de risc, împrumuturi, capital de risc, împrumuturi de afaceri, creditele pentru educație și împrumuturi pentru orice motiv și nevoile urgente !. cu o durată maximă de 10 ani. V-ați respins de banca ta? Ai rău de credit? Ai facturi neachitate? Ești în datorii? Ai nevoie pentru a începe o afacere? Vă faceți griji nici mai mult, așa cum suntem aici pentru a vă oferi un împrumut de interes scãzut. împrumut nostru variază de la $ 5.000 USD și 100 $, 000,000.00 asemenea, va împrumuta în dolari SUA și ne EURO !! Contact astăzi prin e-mail; [email protected]
Posted on iunie 25, 2016 la 3:39 am.