Saptamana aceasta au fost facute publice o serie de ghiduri consultative pentru o parte din submasurile ce vor fi disponibile in anul 2016 si deja pe o parte de canalele de informare au aparut tot felul de comentarii si propuneri. Primul lucru este ca trebuie sa recunoastem ca ceva s-a pus in practica in urma intalnirilor acelea intre toate partile implicate in derularea fondurilor europene la nivel de judet si anume: avem ghiduri consultative (ca pe vremuri) si nu ca anul trecut (ma abtin sa imi spun parerea despre vechea conducere a ministerului, secretarul de stat incantat de „dreptatea conditiilor artificiale”, si evident vechea conducere a AFIR-ului). In acelasi timp, trebuie sa fiu corecta si sa spun ca ce e nou acum pe acolo ma incanta, macar la nivel declarativ, dar in acelasi timp trebuie sa si reuseasca ceva. Pentru noi „multimea”, ma bucur ca macar am inceput sa ne sustinem parerile si avem si noi Slava Domnului destul de multe modalitati de a ne expune parerile. Si revenind la oile noastre (nu ca nu as mai avea ce spune) sa discutam despre criteriile de selectie pe sM 4.1. Consider ca trebuie discutate aceste criterii de selectie din mai multe motive si anume:

  1. Nu observ nicio diferenta fata de anul trecut, practic sa inteleg ca sprijinim fix aceleasi investitii?? Nu cred ca este corect de exemplu sa discriminam  crescatorii de ovine sau pe cei care cultiva in majoritar legume in spatii deschise. Daca tot dorim sa pastram acest criteriu de selectie propun sa enumeram si legumicultura in camp respectiv ovinele. In acest mod nu mai discriminam pe nimeni.  Propunerea ar fi, pe scurt, sa adaugam la cele existente si legumicultura in spatii deschise respectiv ovinele. Nu avem niciun motiv pentru care ar trebuie sa le eliminam de la finantare.
  2. O alta contradictie ce se pastreaza in ghidul consultativ este principiul punctarii in functie de dimensiunea exploatatiei. Daca stam un pic sa analizam o sa observam ca iar se sprijina doar fermele de dimensiuni mici si asa cum am spus de mai multe ori iar ajungem sa avem, beneficiari fara putere financiara care nu o sa poata sa implementeze proiectele, mai pe scurt proiecte castigate si neimplementate. Prin prisma acestui lucru ar mai trebui adaugata o categorie de ferma si anume cea care depaseste 250.000 SO (daca insistati puteti pune un interval de la 250.000 SO – 500.000 SO).  Nu inteleg fermierii astia mari, ce au facut ei de tot ii discriminam atat la intensitatea spijinului financiar cat si la punctaje. Va reamintesc, desi nu va place acest aspect, ei au posibilitatea de a duce un proiect la capat. Ar trebuie totusi luata in calcul dimensiunea exploatatiei la momentul depunerii cererii de finantare si nu in urma implementarii proiectului.
  3. Lanturile alimentare au un super punctaj  nejustificat de realitatea romaneasca si o sa va zic si de ce consider asa. Am avut anul 2015 drept exemplu si daca ne uitam un pic prin rapoartele de selectie, beneficiarii care propun creare de lanturi alimentare sunt foarte putini. Probabil ca va ganditi de ce? Da stiu, ideea unui lant alimentar este foarte buna, in sensul asta reusim sa procesam o parte din productia Romaniei la noi si nu la altii ca apoi sa cumparam noi de la ei. Pana aici total de acord si spijin pana in panzele albe procesarea in Romania. Dar nu vom avea proiecte care sa propuna lanturi alimentare atat cat ne-am dori pentru ca finantarea pe procesare este infima, procesare vor face probabil doar fermele zootehnice, dar nici acolo nu vom vedea multi beneficiari incantati de acest aspect, poate doar acele ferme mari. Asadar nu este sustinuta ideea acordarii unui punctaj atat de mare pentru aprox. 20% dintre beneficiari (cu indulgenta). In ceea ce priveste beneficiarii pe vegetal, cultura mare, credeti cumva ca acestora le trece prin cap sa se apuce de panificatie si morarit?? Exclus, poate doar asa 5%-10% dintre ei.  Prin urmare sustin lantul alimentar insa la un punctaj de max. 10 puncte. Restul de 10 puncte pot si redistribuite pentru adaugarea de culturi sau ferme cu dimensiuni mai mari.
  4. Un aspect important de care nu ati tinut cont nici anul trecut si rezultatele le-am vazut si le vedem in continuare (nu avem raport de selectie final pentru ca nu avem rapoarte de constestatii nici pana acum desi termenul legal a fost cu mult depasit) este faptul ca pragurile de calitate sunt foarte ridicate din martie si pana in iulie, cand se depun 2-3 proiecte si dupa in august, septembrie si octombrie  se ingramadesc cu totii sa depuna proiecte si  uite asa ajunge agentia sa se blocheze si apoi sa se umple facebook-ul de vorbe de duh. Eu inteleg ideea asta a voastra, vreti sa ii obligati cumva pe beneficiari sa faca lanturi alimentare de dragul punctajului sau alte bazaconii pe acolo si apoi iara veniti sa le spuneti ca si-au sporit in mod artificial punctajul, DAR, fermierii din Romania au punctaje de max. 50 de puncte si asta asa rotunjit in plusul plusului. Prin urmare, daca tot vreti sa pastrati criteriile de selectie de anul trecut (discriminatorii de altfel) ar trebuie sa aranjati altfel primirea proiectelor de ex: din luna martie  pana in mai , proiecte peste 65 puncte, din mai si pana in iulie proiecte peste 45 puncte si din iulie pana in octombrie restul.

Probabil ar fi trebuit sa fac acest articol dupa ce as fi citit in mod integral Ghidul Solicitantului dar nu m-am putut abtine sa nu vorbesc despre criteriile de selectie. Si in plus de asta, o prietena foarte buna facea astazi cumva o paralela intre ghidul consultativ pe 7.2. si cel de anul trecut (ea care, desi o sa ma injure, citea in fuga ghidurile si probabil primele si singurele pe care le-a citit din scoarta in scoarta sunt de prin 2008:))), deci cand va spun ca consultantii astia se implica mai mult, credeti-ma ca stiu ce spun:)!

Proiecte de succes!!!

 

 


0 comentarii la “„Beneficiile” criteriilor de selectie pe sM 4.1.!!!”
Comentariul tau