Una dintre cele mai „speciale si minunate” etape in implementarea unui proiect este etapa de achizitii, cu momente de ras, de plans, de frustrare, de ciuda, de „noaptea mintii”, de…. iti vine sa nu mai faci proiecte vreodata. Ce-i drept nu am fost niciodata indragostita de etapa asta, insa de placere, de nevoie, trebuie parcursa. Si totusi lasand la o parte sentimentele mele, dle ministru TREZIREA – ne apropiem furtunos de momentul in care nu vom mai iesi „intregi la minte” din etapa asta. Practic, vorbind si nu teoretic ca de asta mi-a ajuns, haideti sa ne concentram un pic..macar de dragul campaniei electorale.

Am ajuns la Versiunea 17 a Manualului de achizitii pentru privati si nu este nici o imbunatatire, ci dimpotriva – am ajuns la 2 etape de avizare, nu era suficienta una; degeaba se publica pe site-ul apdrp.ro ca potentiali ofertanti habar nu au sa gaseasca invitatiile in cadrul site-ului, poate doar dintr-un noroc si asta daca s-au mai familiarizat cu pagina inainte. Un nou punct de verificare – deja aberant, este verificarea rezonabilitatii preturilor la invitatia de participare. De ce?? Pai haideti sa va explic un lucru, daca este totusi atat de greu de procesat: Avem o cerere de finantare depusa in anul 2012, cu un buget intocmit la acel moment. Asa cum stim cu totii un buget se realizeaza pe baza unei oferte – nu se extrag dintr-un bol cu biletele valorile alea  si nici nu le extrage un magician dintr-o palarie. De altfel bugetul se realizeaza la cererea de finantare, poate nu stiti, in cazul nostru, sa zicem 2012, iar pana la semnarea contractului dureaza 2 ani. La contractul de finantare bugetul se intocmeste in lei, la cursul stabilit in ziua publicarii raportului de selectie, deci e primul moment in care beneficiarul poate sa-si ia teapa – la cererea de finantare bugetul e in euro la un curs din 2012 iar la contractul de finantare se echivaleaza in lei la cursul din 2014 – Noroc ca in ultimi ani a crescut euro si poate respira beneficiarul linistit – insa stim cu totii ca au existat ani in care beneficiarul a fost „schilodit”. Astfel prima infatisare a bugetului final – de lucru pentru implementare – este in anul 2014 – cand se semneaza contractul de finantare – pe niste sume stabilite la preturi din 2012. Dupa urmeaza, mai nou, achizitiile, cu etapa 1 – in care se verifica rezonabilitatea bugetului!! Si acum orice om intreg la minte va exclama un Poftim!!!! din toti rarunchi. Dle, dumneata unde traiesti??? Cum e logic si normal sa-mi verifici rezonabilitatea unor preturi alese pe baza unor oferte in anul 2012 (sa nu mai mentionam ca de fapt sunt cazuri in care Cererea de finantare se face in 2010 si omul ajunge abia in 2014 sa faca achizitia)?? Am realizat bugetul pe baza unei oferte? M-ai verificat la faza de eligibilitate? DA!! Acum care mai e problema?? Adica ar trebui sa transformam toti beneficiari in cardiaci, sau cum??

Haideti sa stabilim niste praguri foarte clare pentru care facem toate verificarile astea, pentru ca daca incepem sa cerem pret de referinta pentru fiecare bec nu ne ajunge nici programul urmator, sau cumva baza cu preturi de referinta se inscrie pe lista „reusitelor” si ati pus experti sa contribuie la realizarea ei? Nu are nici un rost toata verificarea asta, pentru ca nu vorbim despre finantare 100%, vorbim despre cofinantare si intr-un cuvant despre banii beneficiarului – si nu-i va arunca pe fereastra.

Realistic vorbind, nu vom reusi sa atragem nici jumatate din banii pentru care Romania a contribuit, si aici ma refer la bani real investiti, nu la sumele pe care beneficiarii au inceput deja sa le returneze pe baza unor „nereguli”. Lasati statisticile in care cumulati platile derulate de Apia cu cele derulate de AFIR – faceti o statistica separata pentru AFIR si o sa va puneti mainile in cap. V-ati intrebat vreodata de ce Polonia a avut un asa succes? raspunsul este unul mai simplu decat numele dvs: AU INTELES ESENTA! Fondurile europene sunt bani pentru care noi am contribuit la Uniunea Europeana, ni se cuvin, sunt ai nostri si am putea sa fim atat de uniti si de inteligenti incat sa vedem interesul nostru si nu cel al UE. Daca este sa fim egoisti sa vedem o tara dezvoltata, atunci nu cred ca se supara cineva. Iar daca alegem sa fim cu inima mare si larga vom returna pana la ultimul ban pe care l-am primit si o sa fim la fel de saraci ca atunci cand nu ii aveam, singura diferenta se va vedea pe chipurile oamenilor, chinuiti de spasmele „conditiilor artificiale”, ale „achizitiilor simulate” pe scurt ale unei Autoritati de Management incompetente! Credeti cumva ca in Polonia nu au fost conditii artificiale sau achizitii simulate sau etc. etc., au fost insa si-au gasit resusele intelectuale, ambitia si curajul sa aiba un punct de vedere, pe cand noi, in pozitia umila cu care ne-am obisnuit, printre tremuraturi si sughituri resusim sa soptim „Da desigur!”. Ca pozitia asta de frica are urmari, sa nu, asupra romanilor, Dumnezeu cu mila, ca s-au invatat, astia oricum reusesc sa traiasca cu 800 Ron pe luna ce mai conteaza daca scadem la 700 Ron.!

Urat, urat, urat!!!!!


1 comentariu la “Aberatii, Anomalii, Achizitii!!”
  1. Sorin Georgescu a spus:

    PROPUNERE: Dragi experti de la Serviciul Metodologie din cadrul AFIR, ce-ar fi daca, inainte de a face o procedura sa o puneti in practica mai intai, adica sa simulati o achizitie pe noile proceduri propuse. Astfel veti ajunge la concluzia ca ceea ce faceti voi nu are legatura cu realitatea. NE OBLIGATI SA SIMULAM ACHIZITIILE PENTRU A RESPECTA PROCEDURA VOASTRA ABERANTA!!!!!

Comentariul tau