Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 se apropie cu pasi repezi de ultimul an de implementare, acesta fiind planificat sa-si incheie implementarea la 31.12.2015 – data maxima de efectuare plati (data maxima pentru  depunerea dosarelor  de plata fiind 31.09.2015). Odata cu implementarea PNDR 2007-2013, a intrat in implementare si PNDR 2014-2020 prin lansarea Masurilor 121 si 121 – ferme familiale – de fapt o struto-camila cu reguli din vechiul program si bani din noul program. In acelasi timp suntem prinsi si in reorganizarea agentiei, cu departament agricol si non-agricol, inca fara manuale de procedura, experti a caror fisa de post s-a schimbat, si inca multa „dezorganizare in reorganizare”.

In lumina atator schimbari, avem inca un program vechi de dus la sfarsit, bine sau rau, o sa vedem la final de 2015. Despre cum stau lucrurile la inceput de ultim an de implementare, as vrea sa prezint urmatoarea analiza personala, fara nici un interes a leza vreuna din partile implicate.

Analiza personala:

1. Pe site-ul APDRP se actualizeaza periodic Stadiul proiectelor cu inregistrari privind numarul de proiecte, valoarea proiectelor selectate, valoarea proiectelor contractate si valoarea platilor efectuate… Si pentru ca vedem atatea stiri de bine pe toate canalele mass-media..cu absorbtie..cu campania EuroAgricultura prin care prezentam exemple „asa da”… consider indreptatita o analiza pe materialul „clientului”.

Conform informatiilor prezentate de APDRP in sectiunea PNDR – Stadiul implementarii, situatia nu este atat de buna – platile efectuate fiind destul de..in urma… Si sa luam in calcul masurile principale:

– Masura 121: Valoare contracte semnate: 907.559.635 Ron; Valoare plati efectuate: 497.863.724 Ron. Rest de plata: 409.695.911 Ron

– Masura 123 impreuna cu schemele de ajutor aferente: Valoare contracte semnate: 782.329.420 Ron; Valoare plati efectuate:416.975.089 Ron;  Rest de plata: 365.354.331 Ron

– Masura 125: Valoare contracte semnate: 565.818.675Ron; Valoare plati efectuate: 258.554.008 Ron; Rest de plata: 307.264.667 Ron

– Masura 312: Valoare contracte semnate: 435.693.538 Ron; Valoare plati efectuate: 247.232.282 Ron; Rest de plata: 188.461.256 Ron

– Masura 313: Valoare contracte semnate: 265.407.222 Ron; Valoare plati efectuate: 66.980.384 Ron; Rest de plata: 198.426.838 Ron

– Masura 322: Valoare contracte semnate: 1.746.926.892Ron; Valoare plati efectuate: 1.306.163.158 Ron; Rest de plata: 440.763.734 Ron

Rezultatele datelor prezentate ar fi:

a. Platile efectuate ating pe alocuri valoarea de 50% decontare din valoarea contractului, insa exista masuri precum 313, unde gradul de absorbtie este de 25,24%.

b. Prin prisma evenimentelor din ultima perioada de timp: aplicarea retroactiva a conditiilor artificiale, interpretarea gresita a Legii 346/2004, exces de zel in verificare post-implementare,  observam ca proiecte finalizate deja, aflate in perioada de monitorizare  primesc instiintari de recuperare debit pentru nereguli constatate. Astfel, la un calcul simplu daca la  valoarea totala a proiectelor contractate de 4.963.069.871 Ron aplicam un procent de bun simt de 20% (reprezentând proiecte somate sa returneze ajutorul financiar pentru nerespectarea conditiilor artificiale..etc), valoarea absorbita la nivel de contractare ar fi de 3.970.455.896,82 Ron. Procentul de 20% este unul favorabil APDRP, intrucat toate proiectele au fost intocmite fara luarea in calcul a conditiilor artificiale sau la Legii 346, asa cum se stie ultima sesiune a fost in luna septembrie 2012 – 312 iar „dezmeticirea” conditiilor artificiale la începutul anul 2013. Asadar daca ar fi sa luam un procent real, vai de noi!

c. Asa cum se stie deja una din cele mai comune si grave probleme in implementarea unui proiect este lipsa cofinantarii – bancile nu prezinta deschidere catre investii, in special pentru start-up-uri, iar finantele proprii au inceput sa fie tot mai inexistente. Astfel indraznesc sa aplic un procent de 30% valorii ramase din aplicarea procentului de 20%, valoarea finala rezultata este 2.779.319.127,77 Ron. Desi sumbru,  cred ca asta o sa fie valoarea absorbita la finalul anului 2015 pentru masurile enumerate anterior. Diferenta? Returnata Uniunii Europene. Asa cum ar zice multi dintre noi: „Unde e afacerea?”

d. Un factor de risc foarte pronuntat este si perioada scurta de timp ramasa pentru implementarea proiectului. Daca ar fi sa luam in calcul, de ex. proiectele 312 din sesiunea 2012, contractele de finantare s-au semnat in luna aprilie-mai 2014. Proiectele cu achizitii simple au sanse sa finalizeze, insa proiectele cu constructii – montaj – slabe sanse. Nu neaparat din lipsa banilor, dar fizic vorbind, procedura este foarte anevoioasa: Proiectele tehnice se depun in maxim 4 luni de la semnare, asta inseamna deja luna august, dupa urmeaza procedura de achizitii care in minimul de timp ar dura 30 de zile, sfarsitul lunii septembrie, si prin minune sa avem ordin de incepere in luna octombrie, cu putin noroc sa ajungem la inchideri la începutul lunii si sa se poata lucra si pe timpul iernii. Asta ar fi varianta ceea mai buna, aproape de perfectiune, insa rare cazuri. In mod realist – cu toata procedura de achizitie si verificare si acte aditionale am reusi tot ca prin minune sa turnam fundatia anul asta. Ideea este  sa ne ferim de acte aditionale, ca sa nu mai avem timpi morti chiar si de 2 luni.

2. Experienta acumulata in urma PNDR 2007-2013: Am devenit cu toti procurori! Principala activitate nu mai este cum sa facem sa absorbim cat mai mult ci cum sa investigam mai bine „presupuse fraude”. Cum sa lasam beneficiari sa ajunga aproape de final, sa vina la ultima decontare si apoi sa le cerem banii inapoi ca dle au fraudat fondurile. De fapt noi, agentia, nu am avut habar de multe reguli de la începutul programului, si acum la final, dupa ce ne-am exprimat acordul la fiecare pas: conformitate, eligibilitate, selectie, contractare, aprobare acte aditionale, aviz favorabil achizitii, transe de plata eligibile ne topeste un fulger si ne trezim sa verificam proiecte din 2007-2008-2009, de când bunica ulcele. Problema este ce proiecte verificam?? Toate sau asa la intamplare pe cine nu convine? Sunt multi „prieteni din copilarie” cu proiecte mai mult sau mai putin dubioase, pe alea le verificam? Oare prin proiectele de excelenta prezentate prin campania Euroagricultura nu sunt proiecte cu conditii artificiale sau care ar fi incalcat L346?

Concluzia: Daca tot am reusit cu „chiu-cu-vai” sa finalizam niste proiecte, hai sa gândim solutii de absorbtie a banilor pe toate contractele finantate  si nu solutii de decapitare a investitiilor. Sincer…nu vad bine rezultatele activitatii APDRP (AFIR). De ce? Pentru ca la un moment dat, când beneficiarii vor castiga in instanta rambursarea banilor, se vor indrepta in nume propriu impotriva expertilor care au dat dovada de exces de zel. Acest exces de zel poate fi transformat foarte usor in abuz sau neglijenta in serviciu…. si atunci sa vezi procese peste procese. Si inca un lucru…cum se explica faptul ca un proiect aflat la final care a trecut prin toate avizarile, aprobarile si procedurile APDRP este reziliat in baza constatarii ca un document nu este in regula. Cum se explica faptul ca doar beneficiarul este de vina? Cum? Oare APDRP nu are nicio responsabilitate?


0 comentarii la “Rezultate PNDR 2007-2013. O analiza personala.”
Comentariul tau